Motivele care au stat la baza elaborării proiectului de lege care limitează despăgubirile pentru foştii proprietari la 15% din valoarea de piaţă a imobilelor “vor fi explicate în detaliu”, a declarat Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, potrivit Mediafax.
“Vorbim de un proiect de lege în primă lectură şi după aceea vom vedea ce rezultă (…). Vor fi explicate în detaliu motivele pentru care s-a ajuns la o asemenea situaţie. Este vorba de câteva considerente, dar nu aş vrea să intru în detalii, nefiind eu specialistul pe acest domeniu”, a spus Orban.
Referitor la proiectul Guvernului, ministrul Finanţelor, Bogdan Drăgoi, spune că trebuie avut în vedere stocul de dosare rămas, menţionând că s-a făcut “un calcul atent”.
“Este o propunere. În primul rând, trebuie să ne uităm la stocul de dosare rămas şi la ceea ce ne permitem în momentul de faţă, în contextul actual al crizei din punct de vedere fiscal. Acest calcul a fost atent făcut, ne-am uitat inclusiv la precedente create de CEDO, dosare soluţionate de CEDO, şi suntem în linie”, a afirmat Drăgoi.
Guvernul pregăteşte un proiect de lege care prevede că despăgubirile pentru imobilele naţionalizate vor fi plătite de stat foştilor proprietari în limita a doar 15% din valoarea reală a bunului, pe o perioadă eşalonată între 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decădere şi stabilit la maximum 90 zile.
Proiectul de act normativ urmează să fie lansat în dezbatere publică şi, ulterior, transmis Parlamentului.
Modificările sunt avansate de Guvern după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a cerut României ca în termen de 18 luni să adopte o nouă lege pentru despăgubirile legate de imobilele naţionalizate în comunism, termen care expiră în luna iulie a acestui an.
Guvernul a decis, la mijlocul lunii martie, să suspende pentru şase luni emiterea titlurilor de despăgubire pentru proprietăţile naţionalizate de regimul comunist.
Titlurile de despăgubire sunt certificate emise de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în numele statului, care încorporează drepturile de creanţă ale deţinătorilor asupra statului român corespunzător despăgubirilor acordate.
Acestea pot fi valorificate în prezent doar prin conversie în acţiuni emise de Fondul Proprietatea, întrucât în iunie 2010 Guvernul a suspendat pentru doi ani preschimbarea în titluri de plată.
Anterior, persoanele ale căror imobile au fost naţionalizate puteau primi despăgubiri băneşti în numerar, în limita sumei de 500.000 lei, iar dacă despăgubirea cuvenită depăşea acest cuantum, diferenţa era acoperită cu acţiuni la Fondul Proprietatea.
În prezent, statul mai deţine, prin Ministerul Finanţelor, doar 2,66% din acţiunile Fondului Proprietatea, însă mai poate acorda despăgubiri doar 0,04% din titlurile FP. Un pachet reprezentând 2,62% din acţiunile Fondului este blocat la Depozitatul Central deoarece statul a subscris titlurile, dar nu a participat cu aport în acţiuni la alte companii.
Fondul Proprietatea este o societate de investiţii de tip închis, înfiinţată în 2005 pentru despăgubirea persoanelor ale căror proprietăţi au fost confiscate abuziv de statul comunist şi sunt imposibil de retrocedat în natură. Din martie 2008 a fost permisă vânzarea acţiunilor Fondului Proprietatea, iar în ianuarie 2011 societatea a fost listată la Bursa de Valori Bucureşti.
În prezent, persoanele fizice române mai deţin doar 30,6% din acţiunile Fondului Proprietatea, în timp ce firmele din România au 9,56%. Investitorii străini au ajuns cei mai mai acţionari prin achiziţiile realizate începând din martie 2008 şi mai vizibil după listarea la Bursă. Investitorii instituţionali străini deţin 46,87% din titluri, iar acţionarii persoane fizice nerezidente au 8,57%.
