18 C
Bucureศ™ti
duminicฤƒ, 6 octombrie 2024
AcasฤƒSportMarea mizฤƒ a revizuirii Constituลฃiei. Cรขte puteri se dau PreลŸedintelui?

Marea mizฤƒ a revizuirii Constituลฃiei. Cรขte puteri se dau PreลŸedintelui?

România e o republicฤƒ cu sistem semiprezidenลฃial, în care puterea executivฤƒ e împฤƒrลฃitฤƒ între preลŸedinte, ales direct de popor ลŸi Guvern, validat prin votul Parlamentului. Fricลฃiunile din ultimii ani dintre preลŸedinte ลŸi premier pe tema atribuลฃiilor fiecฤƒruia dintre ei, nasc o întrebare justificatฤƒ: „Câte puteri formale i se dau preลŸedintelui?”, subliniazฤƒ Bogdan Dima, care  continuฤƒ: „Aici regฤƒsim, în opinia mea, cea mai mare problemฤƒ a arhitecturii constituลฃionale postcomuniste: avem un preลŸedinte ales direct de cฤƒtre popor, deci cu legitimitate izvorâtฤƒ direct din încrederea majoritฤƒลฃii votanลฃilor, dar cu prerogative formale reduse. Istoria postcomunistฤƒ a raporturilor de putere la nivel central aratฤƒ cฤƒ toลฃi preลŸedinลฃii României au urmฤƒrit sฤƒ exercite mai multฤƒ influenลฃฤƒ decât le permitea Constituลฃia în litera ลŸi spiritul ei. TotuลŸi, au existat ลŸi situaลฃii în care preลŸedinลฃii, indiferent de aprecierea pe care o aveau în rândul opiniei publice ลŸi indiferent de legitimitatea lor popularฤƒ directฤƒ nu au putut sฤƒ domine o majoritate parlamentarฤƒ ostilฤƒ sau care avea alte opลฃiuni politice.”

 

CiteลŸte ลŸi: Revizuirea Constituลฃiei: punctele fierbinลฃi

Parlament unicameral sau bicameral?

Deoarece tema Parlamentului unicameral e foarte vehiculatฤƒ, ลžtefan Deaconu puncteazฤƒ argumentele „pro” ลŸi cele „contra” parlament unicameral: „Monocameralismul înlesneลŸte o procedurฤƒ legislativฤƒ relativ simplฤƒ ลŸi rapidฤƒ, evitฤƒ dezbaterile paralele, permite concentrarea atenลฃiei opiniei publice, a factorilor politici asupra unui singur forum naลฃional, în cadrul cฤƒruia se dezbat toate problemele ce privesc dezvoltarea naลฃiunii. În plus, se reduc mult costurile de funcลฃionare ale Legislativului. Monocameralismul prezintฤƒ dezavantajul de a nu permite un nou control la nivel parlamentar asupra procedurii de adoptare a legilor ลŸi nici asupra conลฃinutului acestora. De cele mai multe ori sistemul unicameral prezintฤƒ riscul de a conduce la un regim de adunare care nu totdeauna este o garanลฃie a democraลฃiei ลŸi pluralismului politic dintr-o anumitฤƒ ลฃarฤƒ”.

Imunitatea „aleลŸilor”

În ceea ce priveลŸte modificarea articolului din Constituลฃia actualฤƒ privitor la imunitatea parlamentarฤƒ, Bogdan Dima a precizat: „Nu cred cฤƒ se înลฃelege raลฃiunea imunitฤƒลฃii parlamentare sau, dacฤƒ se înลฃelege, nu se acceptฤƒ din reducลฃioniste raลฃiuni politice demagogice. Imunitatea nu este prevฤƒzutฤƒ de Constituลฃia României sau de alte constituลฃii ale unor state democratice pentru a proteja parlamentarii care furฤƒ. Este o percepลฃie eronatฤƒ. În fapt, imunitatea parlamentarฤƒ nu protejeazฤƒ persoana, ci mandatul de parlamentar, având un caracter obiectiv.  Tot aลŸa cum protejeazฤƒ ลŸi mandatul preลŸedintelui României ลŸi nu pe Iliescu, Constantinescu sau Bฤƒsescu.”

În opinia consultantului politic, „ceea ce s-ar putea face ลฃine de bunul simลฃ democratic, în ultimฤƒ instanลฃฤƒ, de moravuri: regula de onoare, neasumatฤƒ la nivel normativ, trebuie sฤƒ prevadฤƒ ce, în condiลฃiile în care se deschide o anchetฤƒ din partea DNA sau a Parchetului de pe lângฤƒ Înalta Curte împotriva unui parlamentar, plenul Camerelor sฤƒ voteze ridicarea imunitฤƒลฃii acestuia. Existenลฃa acestui vot în plenul Camerei dฤƒ prilejul celui acuzat sฤƒ se apere ลŸi celorlalลฃi parlamentari sฤƒ discute în contradictoriu situaลฃia. În ultimฤƒ instanลฃฤƒ, dacฤƒ eลŸti nevinovat, nu ai de ce sฤƒ fii temฤƒtor, nu?”.

Relaลฃia preลŸedinte-Parlament

Constituลฃionalistul Ioan Stanomir considerฤƒ inegal raportul de putere între Parlament ลŸi ลŸeful statului: „Cum poate preลŸedintele sฤƒ deblocheze relaลฃia sa tensionatฤƒ cu Parlamentul? Poate sฤƒ dizolve Camerele? Din pฤƒcate nu. Parlamentul poate sฤƒ-l suspende oricând, dar Parlamentul nu suportฤƒ consecinลฃele faptelor sale, pentru cฤƒ o suspendare care este invalidatฤƒ de cetฤƒลฃeni trebuie sฤƒ atragฤƒ ลŸi o consecinลฃฤƒ asupra Parlamentului, or firesc ar fi ca în cazul unei suspendฤƒri ratate Parlamentul sฤƒ fie dizolvat de drept”.  Nu am fi prima ลฃarฤƒ de pe continent, care ar face asta. Ioan Stanomir dฤƒ exemplul Franลฃei, în care „preลŸedintele are prerogative foarte clar desenate ลŸi care poate dizolva Camera inferioarฤƒ a Parlamentului”.

În opinia lui Dima, unul dintre subiectele majore care ar trebui analizate e procedura de formare a Guvernului. „Cu privire la acest punct, avem o problemฤƒ majorฤƒ. Nu pentru cฤƒ dispoziลฃiile din legea fundamentalฤƒ sunt prost redactate, ci pentru cฤƒ au fost exploatate pฤƒcฤƒtos de preลŸedinลฃii postcomuniลŸti ai României pentru a acumula cât mai multฤƒ influenลฃฤƒ asupra Guvernului ลŸi a majoritฤƒลฃilor parlamentare. Astfel, preลŸedintele desemneazฤƒ candidatul la funcลฃia de prim-ministru, iar Parlamentul acordฤƒ votul de încredere pentru lista Guvernului ลŸi programul de guvernare. Întrucât sistemul de partide românesc este pluralist, evoluând de la pluralismul cu partid hegemonic la un pluralism moderat, regula pentru a putea asigura o majoritate parlamentarฤƒ de sprijin pentru cabinete a fost formarea unor coaliลฃii legislative ลŸi/sau guvernamentale. Coaliลฃiile se fac ลŸi se desfac în funcลฃie de interese legate direct de formarea Guvernului, iar atribuลฃia preลŸedintelui de a desemna un candidat la funcลฃia de prim-ministru imediat dupฤƒ alegerile parlamentare poate influenลฃa decisiv atât alegerea premierului, cât ลŸi formarea unor majoritฤƒลฃi de sprijin pentru noul cabinet. Mai direct spus, preลŸedintele poate influenลฃa formarea majoritฤƒลฃilor parlamentare, chiar dacฤƒ aceastฤƒ posibilitate  nu a fost urmฤƒritฤƒ de legiuitorul constituant la redactarea Constituลฃiei în vigoare.” 

Modul de numire a judecฤƒtorilor Curลฃii Constituลฃionale

Profesorul Simina Tฤƒnฤƒsescu a precizat cฤƒ în cadrul dezbaterilor publice organizate de Fundaลฃia „Horia Rusu” s-a vehiculat ideea cฤƒ persoanele care candideazฤƒ pentru funcลฃia de judecฤƒtori CCR nu ar fi bine sฤƒ fie complet rupte de viaลฃa politicฤƒ: „Mai mult, s-a arฤƒtat cฤƒ ar fi complet ineficientฤƒ introducerea unei interdicลฃii pentru persoanele care doresc sฤƒ candideze la funcลฃia de judecฤƒtor constituลฃional prin care sฤƒ se prevadฤƒ cฤƒ nu au voie sฤƒ candideze dacฤƒ au fฤƒcut parte în ultimii cinci sau zece ani dintr-un partid politic; existฤƒ situaลฃii în care experienลฃa unui fost politician este mai mult decât necesarฤƒ, mai ales atunci când se discutฤƒ despre procedura adoptฤƒrii legilor ori regulamentele parlamentare”. 

Cele mai citite

CCR a exclus-o pe Diana ศ˜oศ™oacฤƒ din cursa pentru prezidenศ›iale

CCR a exclus-o pe Diana ศ˜oศ™oacฤƒ din cursa pentru prezidenศ›iale, menศ›inรขnd รฎnsฤƒ candidaturile lui Nicolae Ciucฤƒ ศ™i Kelemen Hunor. Votul pentru Mircea Geoanฤƒ a...

De Ziua Educaศ›iei, preศ™edintele Iohannis a decorat peste 100 de unitฤƒศ›i de รฎnvฤƒศ›ฤƒmรขnt

Preศ™edintele a transmis cฤƒ educarea unor รฎntregi generaศ›ii este una dintre cele mai frumoase vocaศ›ii Preศ™edintele Klaus Iohannis a transmis sรขmbฤƒtฤƒ, 5 octombrie, unย mesajย cu ocazia...

Macron vrea oprirea livrฤƒrilor de arme pentru Israel, folosite รฎn Gaza

PreลŸedintele francez Emmanuel Macron s-a exprimat sรขmbฤƒtฤƒ รฎn favoarea opririi livrฤƒrilor de arme cฤƒtre Israel, dacฤƒ aceste arme sunt folosite รฎn conflictul din FรขลŸia...
Ultima orฤƒ
Pe aceeaศ™i temฤƒ