Ministrul Justiției a desemnat-o pentru un nou mandat de trei ani în fruntea instituției, iar CSM a votat în unanimitate propunerea.
Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a primit luni votul unanim favorabil al celor cinci membri ai Secției de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru încă un mandat de trei ani. Avizul CSM va fi trimis președintelui României, care ia decizia finală de numire prin decret.
Șefa DNA a fost audiată de procurorii-membri CSM după ce ministrul Justiției, Raluca Prună, prezentă la audieri, și-a justificat propunerea. Rezultatele deosebite obținute de Laura Codruța Köveși în cele două mandate de procuror general al României și în primul mandat de trei ani la șefia DNA, numărul mare de dosare și de inculpați cu funcții importante trimiși în judecată, valoarea mare a prejudiciilor – peste 500 de milioane de euro – din dosare, condamnările obținute au fost motivele prin care ministrul Justiției și-a justificat alegerea Codruței Kövesi.
„Am plecat, în mod evident, de la rezultatele absolut remarcabile ale DNA sub coordonarea doamnei procuror-şef Kövesi. Am constatat că obiectivele pe care domnia sa şi le-a propus în planul de management pe care l-a prezentat acestui Consiliu la obţinerea primului mandat de procuror-şef al DNA au fost îndeplinite”, a susţinut Raluca Prună
Un alt motiv important, a precizat ministrul Justiției, este încrederea publică de care se bucură DNA în timpul mandatului Codruței Kövesi. „Este ultima cifră pe care o mai spun în susţinerea propunerii mele: DNA se bucură de încrederea a 61% din populaţie. Depăşeşte cu foarte mult încrederea în alte instituţii fundamentale ale statului de drept în România şi oriunde în această lume”, a argumentat Raluca Prună.
Planuri și promisiuni
Laura Codruța Kövesi își propune, printre altele, o mai bună recuperare a prejudiciilor, dezvoltarea serviciului tehnic pentru interceptări, filaje, alte acțiuni operative care să suplinească eliminarea de către CCR a suportului tehnic dat până acum de serviciile secrete. Are intenția să creeze fie patru centre zonale tehnice, fie birouri tehnice pentru fiecare serviciu teritorial al DNA, în funcție de ce aprobă legiuitorul. Procurorul-șef al DNA cere pentru aceste centre teritoriale tehnice cel puțin 130 de polițiști. Kövesi a mai cerut, printre altele, o mai bună apărare a independenței și reputației procurorilor denigrați pentru că instrumentează anumite dosare. Mai precis, vrea ca atunci când CSM apără independența unui procuror, decizia să fie publicată de structura media care l-a denigrat. Laura Codruța Kövesi a mai cerut modificări legislative care să ofere posibilitatea încheierii de acorduri de recunoaștere a vinovăției și pentru pedepse mai mari de 7 ani închisoare deoarece există astfel de cazuri pe rolul DNA. Prin astfel de acorduri s-ar reduce investigațiile (se elimină expertizele, care întârzie trimiterea dosarului în judecată), iar judecarea s-ar rezuma doar la verificarea acordului de recunoaștere de către instanță și statul NU ar mai face cheltuieli judiciare inutile.
Ce a fost întrebată șefa DNA
Luminița Palade, președinta Secției de procurori din cadrul CSM, a fost interesată, printre altele, de măsurile ce trebuie luate în ipoteza în care unii procurori au probleme de integritate și în cazul scurgerii de informații clasificate de la DNA.
„Ne-am confruntat cu astfel de situaţii în 2013, când un procuror-şef al DNA a fost suspectat de fapte de corupţie. N-am avut nici o ezitare, am înregistrat dosarul şi legea a fost aplicată la fel cum se aplică pentru toţi cetăţenii. Am avut astfel de situaţii şi cu poliţişti.(…)Am constituit doare penale şi le-am investigat la fel ca orice alte dosare; avem poliţişti din DNA care au fost condamnaţi pentru astfel de fapte. În cazul nostru, criteriile de integritate trebuie să fie oarecum superioare oricărui magistrat”, a răspuns Laura Codruța Kövesi.
În privința rezolvării dosarelor cu informații clasificate, procurorul-șef a precizat: „În urma instrumentării dosarelor cu procurori sau poliţişti în funcţie, am dispus anumite măsuri privind accesul la informaţie, am limitat foarte mult accesul la informaţii al procurorilor sau poliţiştilor. Munca este compartimentată; are acces la toate informaţiile din DNA un număr limitat de persoane şi doar pentru cazuri obiective”.
