Forul care garantează independenţa justiţiei a decis să nu mai permită accesul jurnaliştilor la dezbateri.
UPDATE: Consiliul Superior al Magistraturii a revenit asupra deciziei de a nu permite accesul presei la ședintele Consiliului. Revenirea s-a făcut după discuții cu reprezentanții presei, care au invocat ocultizarea procesului decizional, și după ce s-a constatat că noua formulă tehnică de transmitere a ședințelor prin portalul EMAP, la care au acces doar magistrații, întâmpină dificultăți tehnice. CSM revine la vechea formulă: sedințele CSM sunt publice (se permite participarea presei și a celor interesați) și se transmit în direct, online, pe platforma www.csm1909.ro.
În privința numelor controversate care sunt pe lista viitorilor secretari de stat, decizia aparține ministrului Justiției, Florin Iordache.
——————————————————————————————————————————————————————————————-
Noul Consiliu Superior al Magistraturii (CSM) a luat o decizie scandaloasă, în absența reprezentanților societății civile: nu mai transmite online, în direct, ședințele forului, astfel că de acum este secretizat modul în care se iau deciziile care privesc administrarea Justiției, criteriile și condițiile în care se fac promovările pe funcții sau se dau sancțiuni.
Din CSM trebuie să facă parte și doi reprezentanți ai societății civile, aleși de Senatul României. Senatorii au ignorat, însă, legea și nu i-au numit pe aceşti reprezentanți, deși candidaturile au fost depuse de cel puțin trei luni.
Secretizarea ședințelor CSM vine în contextul în care transparența decizională a fost una din condițiile impuse prin Mecanismul de Cooperare și Verificare al Comisiei Europene. Pentru transparentizarea deciziilor CSM și a concursurilor de promovare la Înalta Curte, Uniunea Judecătorilor din România a declanșat un protest prelungit în 2010, anul electoral pentru magistrați. Atunci, au câștigat locuri în CSM magistrații care au promis transparență și independență totală. Ca urmare, după preluarea mandatului de șase ani s-a început și transmiterea în direct a ședințelor Consiliului Superior al Magistraturii. Consecința: eliminarea deciziilor CSM în interesele unor grupuri oculte. Prin eliminarea transparenței se revine la situația inițială, a ocultării modului în care se iau deciziile.
Noi secretari de stat
Procurorul Constantin Sima, magistrat care şi-a exprimat acordul pentru o lege a grațierii și amnistiei, și judecătoarea Mariana Moț, despre care presa a scris că ar fi nașa de botez al fiului unui interlop, au fost detașați la Ministerul Justiției de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru a fi numiți secretari de stat. Tot pe o astfel de funcție a fost detașată și procurorul Oana Hăineală.
Procurorul Constantin Sima a devenit cunoscut în 2012, când a candidat fără succes pentru funcțiile de procuror general al României și pentru funcția de șef al DNA. Singurul său dosar de referinţă a fost cel al jocului piramidal Caritas, care s-a încheiat cu condamnarea lui Ioan Stoica. Din 2000, a lucrat mai mult la resurse umane, documentare și statistică. În schimb, este președintele Asociației Procurorilor din România, poziție din care, în 2012, a susținut ca interceptările din dosarele penale să se facă sub autoritatea Parlamentului.
Judecătoarea Mariana Moț de la Curtea de Apel Craiova a apărut în mai multe scandaluri de presă, în care a fost acuzată că ar fi apropiată atât de liderul interlop Bercea Mondial (Anghel Sandu), fiind “moașa” fiului acestuia, numit «Judecător», cât și de baronul PSD de Olt Paul Stănescu.
De notorietate este și apropierea actualului ministru al Justiției de acelaşi baron Paul Stănescu. Florin Iordache a fost pus cap de listă la Olt și a câștigat un loc în Camera Deputaților la alegerile parlamentare de anul trecut. Surse locale spun că numirea judecătoarei Mariana Moț i-ar fi impusă ministrului chiar de către baronul Paul Stănescu.
Surpriza: fosta șefă CSM
Suprizătoare apare numirea procurorului Oana Hăineală, cunoscută mai ales ca adversară a inițiativelor legislative ale PSD prin care erau protejați penalii. Aceasta a devenit cunoscută în 2013, când a ocupat funcția de președinte al CSM, deși cutuma era ca această funcție să fie ocupată de un judecător.
