Guvernul şi-a asumat, miercuri, răspunderea în faţa Parlamentului pentru legea privind compensarea ori restituirea proprietăţilor confiscate de stat înainte de 1989, informează Realitatea.net.
Textul actului normativ a fost agreat şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care a avut pe rol un număr imens de dosare vizând retrocedările.
Şedinţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului în care Guvernul îşi asumă răspunderea pe legea restituirii proprietăţilor s-a desfăşurat, miercuri, în prezenţa premierului Victor Ponta şi a 401 de parlamentari.
Este pentru prima dată când Guvernul Ponta îşi asumă răspunderea în faţa Parlamentului.
„Acest act îşi propune să aducă o reparaţie istorică pentru cei care au avut de suferit în urmă cu aproape 70 de ani, fiindu-le confiscate proprietăţile de către statul român şi regimul politic de atunci, şi vreau, cu aceasta ocazie, să spun – un social-democrat care trăieşte în secolul XXI – că dreptul de proprietate este un fundament al unei societăţi democratice în secolul XXI, că vreau, în numele guvernului şi al statului român, să cer scuze tuturor celor care au avut de suferit, persoane particulare, dar mai ales cultelor religioase, tuturor cultelor religioase din România, cu o specificaţie cu totul şi cu totul deosebită pentru cultul greco-catolic, care a avut poate cel mai mult de suferit prin măsurile luate în urmă cu 70 de ani”, a declarat pemierul în plenul Parlamentului.
„Prin prezenta lege, vreau să soluţionăm, cu sprijinul dumneavoastră, doamnelor şi domnilor parlamentari, un litigiu extrem de grav pe care statul român îl are pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului. În acest moment, sunt peste 3500 de cauze. În 2010 – în 2010, stimaţi colegi, unii erau la guvernare atunci – Curtea Europeană a Drepturilor Omului a soluţionat printr-o decizie-pilot una din aceste cauze, a acordat un termen României pentru a-şi pune la punct legislaţia, altfel toate cele 3500 de cauze, începând cu data de 12 mai, ar fi soluţionate conform deciziei-pilot, ceea ce, pentru România, pentru bugetul României, este în mod clar cu totul şi cu totul nesustenabil”, a mai spus Victor Ponta.
Proiectul de lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, stabileşte că foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar după 2017, în limita a 14% pe an din suma punctelor.
Citeşte şi UDMR vrea retrocedarea bunurilor naţionalizate de regimul comunist
Ultima tranşă va reprezenta 16% din numărul punctelor acordate, astfel încât suma totală să poată fi achitată într-un interval de şapte ani, calculat din 2017.
Foştii proprietari de imobile naţionalizate ale căror dosare au fost deja soluţionate vor primi despăgubiri în numerar în termen de cinci ani, începând cu ianuarie 2014, în tranşe anuale egale al căror cuantum nu poate fi sub 5.000 lei.
Premierul Ponta a asigurat că noua lege privind imobilele naţionalizate nu îi va afecta în niciun fel pe foştii chiriaşi care au cumpărat astfel de imobile în baza Legii 112/1995 şi nu vor exista cazuri în care aceştia să fie scoşi din casă de fostul proprietar, deoarece vor fi acordate despăgubiri.
Amintim că Guvernul a acceptat şapte amendamente la Legea imobilelor naţionalizate, prin care limitează punctele pentru cumpărătorul de drepturi litigioase, dar schimbă condiţia de modificare a categoriei terenului pe izlazul comunal şi nu mai tratează chiria către proprietarul unui spital/şcoală ca plată lunară.