Raportul pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru anul 2015 apreciază că Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) a acumulat expertiză în prevenirea şi controlul corupţiei, fapt ce îi conferă posibilitatea de a împărtăşi experienţa cu alte instituţii cu scopul de a întări prevederile Strategiei Naţionale Anticorupţie, remarcă DGA într-un comunicat transmis miercuri şi citat de Agerpres.
“Atât în conţinutul Raportului iniţial, cât şi în Raportul tehnic care însoţeşte raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu au fost făcute o serie de aprecieri referitoare la activitatea DGA, atât pe segmentul de prevenire, cât şi de combatere a corupţiei”, precizează sursa citată.
Potrivit acesteia, se mai face trimitere, printre altele, la Ghidul de informare pentru cetăţeni în relaţia cu structurile MAI, editat de DGA, prin care se atrage atenţia asupra eventualelor acte de corupţie ce pot să apară în cadrul procesului de obţinere a documentelor elaborate de instituţiile din cadrul acestui minister, precum şi elaborarea, în cooperare cu Ministerul Public, a unui Studiu privind sistemul de educaţie.
La rândul său, Parchetul General susţine că Raportul MCV remarcă progresele făcute de procurori în anul 2015 în combaterea micii corupţii. Într-un comunicat de presă, conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată modul obiectiv în care Raportul Comisiei Europene reflectă acţiunea conjugată a instituţiilor judiciare pentru îndeplinirea obiectivelor asumate.
Astfel, referindu-se la eforturile depuse pentru implementarea noilor coduri, Raportul remarcă faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul general, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii şi Ministerul Justiţiei au depus deopotrivă eforturi specifice pentru a oferi sprijin susţinut tuturor instanţelor şi parchetelor în scopul facilitării tranziţiei şi al depăşirii obstacolelor.
În ceea ce priveşte combaterea micii corupţii, unul dintre obiectivele prioritare ale Ministerului Public, Raportul arată că progresele constatate în documentul din 2015 referitor la instrumentarea şi urmărirea penală a cazurilor de corupţie la nivel inferior au continuat, în special în ceea ce priveşte activitatea procurorului general şi a Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, precum şi faptul că procurorul general a acordat prioritate activităţii de combatere a corupţiei şi va fi important să fie disponibile resurse pentru continuarea acestei activităţi.
De asemenea, se mai aratată în comunicatul citat, în 2015, au fost soluţionate 2.321 de dosare având ca obiect infracţiuni de corupţie, dintre care 344 acte de sesizare a instanţei (310 rechizitorii şi 34 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei), prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 903 inculpaţi. Aceste cauze acoperă diferite domenii ale vieţii sociale, cum ar fi: educaţia, sănătatea, achiziţiile publice la nivelul administraţiei centrale şi locale, în cele din urmă fiind implicaţi un număr mare de funcţionari publici.
Raportul tehnic consemnează şi faptul că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile din subordine nu au propria poliţie judiciară, context în care procurorul general a înfiinţat câteva echipe mixte în care procurorii lucrează împreună cu inspectori antifraudă şi ofiţeri de poliţie judiciară.
Acest mod de lucru a determinat rezultate mult mai bune în ceea ce priveşte investigaţiile penale şi confiscarea bunurilor din infracţiuni, iar procurorul general a conchis că o poliţie judiciară în cadrul parchetelor va aduce o eficienţă sporită, se mai arată în comunicat.
Tot în Raportul tehnic se menţionează faptul că procurorul general a recomandat tuturor procurorilor, ca o linie de politică penală, să verifice consistenţa pedepselor aplicate pentru infracţiunile de corupţie şi să atace acele hotărâri judecătoreşti atunci când pedepsele aplicate sunt prea mici, în special când persoanele inculpate sunt reprezentanţi ai autorităţilor publice. În ceea ce priveşte conflictele de interese de natură penală, raportul arată că ANI şi-a dezvoltat în continuare cooperarea cu Ministerul Public pentru a ajuta la raţionalizarea anchetelor şi a schimburilor de informaţii.
Referindu-se la problema reorganizării parchetelor, Raportul menţionează faptul că la nivelul urmăririi penale, procurorul general a propus regruparea procurorilor la nivelul tribunalului (instanţa de al doilea grad de jurisdicţie) şi închiderea parchetelor la nivelul instanţei de prim grad de jurisdicţie, constatând că unele parchete sunt prea mici sau au un volum de lucru scăzut, iar în luna decembrie 2015 s-a finalizat un studiu de impact care urmează să facă obiectul unor consultări cu sistemul.
Parchetul General precizează că Raportul MCV urmează a fi supus unei analize aprofundate, din fiecare secţiune se vor extrage concluziile şi recomandările care vizează activitatea Ministerului Public, urmând a fi dispuse măsurile ce se impun în vederea implementării acestora.
Comisia Europeană a publicat miercuri Raportul MCV pentru anul 2015, privind măsurile întreprinse de România în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei. “Progresele constatate în raportul din 2015 în ceea ce priveşte instrumentarea şi urmărirea penală a cazurilor de corupţie la nivel inferior au continuat, în special în ceea ce priveşte activitatea procurorului general şi a Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Procurorul general a acordat prioritate activităţii de combatere a corupţiei şi va fi important să fie disponibile resurse pentru continuarea acestei activităţi”, se arată în raport.
