Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi convergenţa în Uniunea Europeană şi Monetară, ce va fi semnat la Bruxelles la începutul lunii martie, se poate reduce, în cifre, la: deficit structural anual de maximum 0,5% din PIB, deficit bugetar de cel mult 3% din PIB şi datorie publică de maximum 60% din PIB. Ce ar însemna, de fapt, aceste cifre? Ca statul să-şi colecteze mai bine veniturile şi să cheltuie banii mai eficient. Adică, un aparat bugetar mai puţin stufos, servicii publice mai eficiente şi, în special, renunţarea la derapajele electorale. Cu alte cuvinte, politicienii să nu se mai înghesuie în anii electorali să dea tot felul de ajutoare, să mărească pensiile şi salariile sau să demareze diverse programe cu bătaie socială, atâta timp cât bugetul de stat nu poate suporta astfel de cheltuieli. Practic, ar urma să dispară principiul „promitem orice şi dăm orice pentru a ajunge la putere”.
Or, în mod evident, astfel de restricţii nu convin nici unui partid. Nici celor din coaliţia la putere, nici opoziţiei. Sub presiunea preşedintelui Traian Băsescu şi a partenerilor europeni, liderii coaliţiei au semnat, totuşi, miercuri, un protocol de susţine a tratatului.
Invitaţi să semneze protocolul, liderii opoziţiei bat în retragere, gândindu-se, probabil, că noile reguli le-ar îngreuna mult planurile când vor ajunge la putere. Nu de alta, dar au vorbit de necesitatea creşterii salariilor şi a pensiilor, de scăderea TVA, de reducerea impozitelor pentru salariile mici, de neimpozitarea pensiilor sub 2.000 lei, etc.
Iliescu: „Nu înţeleg această grabă”
Tratatul se va semna pe 1 martie, dar liderii PSD spun că nu este nici o grabă, că avem destul timp de analiză şi că, la o adică, putem nici să nu semnăm acum, ci mai târziu. „Nu suntem grăbiţi să îl semnăm acum, pentru că oricum suntem în afara zonei euro. Nu ştiu de ce se grăbeşte domnul Băsescu, eu nu ştiu ce cunoştinţe are el şi câtă economie înţelege el şi ce pricepe din toate acestea”, a declarat preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu. Fostul şef al statului a mai spus că actuala putere ar trebui să se axeze, mai bine, pe dublarea salariului minim, pe creşterea puterii de cumpărare a românilor şi pe refacerea locurilor de muncă. „Mai sunt locurile de muncă, am pierdut atâtea, aveam 10 milioane de salariaţi în 1990, mai avem 4,7 milioane şi nu mai putem să creştem. Ce este de făcut din acest punct de vedere? Cum să sprijinim industria, agricultura? Deci aceste chestiuni trebuie discutate prima dată. (…) Pe lângă un tratat din ăsta de disciplină fiscală, eu aş vrea să semnăm un tratat cu ce face UE ca să reducă decalajele interne între ţările bogate şi sărace”, a mai arătat Iliescu.
La rândul său, preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase, a declarat că România „nu pierde trenul pentru totdeauna” dacă nu semnează tratatul pe 1 martie. „Există o prevedere în tratat, la sfârşit, la articolul 15, care spune că tratatul va rămâne deschis pentru aderare ţărilor din UE. Cu alte cuvinte nu este un tratat închis”, a explicat Năstase.
Previzibil, liderii USL refuză să semneze protocolul parafat miercuri de Emil Boc, Kelemen Hunor, Gabriel Oprea şi Varujan Pambuccian, liderul minorităţilor naţionale.
În decembrie 2011, cu prilejul consultărilor de la Cotroceni, liderii USL fredonau însă altă partitură. „Eu cred – şi în numele USL vorbesc – că noi nu putem rămâne în afara Europei, noi trebuie să mergem alături de celelalte 26 de ţări”, spunea Victor Ponta atunci, în timp ce Crin Antonescu arăta că liderii USL înţeleg să trateze tema tratatului „fără nici o urmă de populism” şi să o „decupleze” de conflictul politic intern.
Revizuirea Constituţiei, lege specială sau lege ordinară?
Tratatul prevede ca limita maximă a deficitului structural să fie introdusă la nivel constituţional sau nivel echivalent. Plecând de la premisa că România nu are acte echivalente (care să necesite pentru modificare o majoritate de două treimi în Parlament şi un referendum, aşa cum este cazul Legii fundamentale), preşedintele Traian Băsescu a propus revizuirea Constituţiei.
În prima fază, în decembrie, liderii USL au spus că nu se poate revizui Constituţia până la alegerile parlamentare (care să aducă noi aleşi, „legitimi”), dar că se poate adopta o lege specială (să fie aprobată cu o majoritate largă). Acum, însă, nu mai vor nici aşa. Potrivit lui Adrian Năstase, ar fi suficientă o simplă lege ordinară, aprobabilă cu majoritatea celor prezenţi.
Aceasta în condiţiile în care coaliţia PDL-UDMR-UNPR tocmai convenise ca tratatul să fie ratificat printr-o lege specială. Dacă ea va necesita o majoritate de două treimi şi dacă opoziţia îşi menţine refuzul, sunt însă toate şansele ca legea să nu treacă.
