În absenţa unor nume controversate, precum Emil Boc sau Elena Udrea, Alianţa România Dreaptă s-a lansat în cursa pentru parlamentare cu gânduri mari: să obţină măcar 30% şi să ajungă la guvernare. Primele promisiuni de campanie au fost deja transcrise pe hârtie, dar nu la fel de simplă şi lipsită de discuţii este alegerea candidaţilor.
Pe fundalul scăderii USL în sondaje, PDL s-ar fi stabilizat pe la 22%, iar împreună cu PNŢCD – aripa Pavelescu, Partidul Forţa Civică şi Partidul Noua Generaţie, adică în formula Alianţa România Dreaptă (ARD), ar ajunge pe la 24%. Acestea sunt cifrele vehiculate de liderii polului de dreapta. Cifre care-i îndreptăţesc, în opinia lor, să viseze că vor obţine la alegerile parlamentare din 9 decembrie măcar un 30% din voturi, procent ce le-ar permite, în cazul în care USL se situează sub 50%, să spere la o revenire la putere, în colaborare cu alte partide (UDMR şi, probabil, partidul lui Dan Diaconescu).
O mulţime de „dacă”, aşadar, de necunoscute şi de factori a căror evoluţie este foarte greu de prognozat, mai ales că ARD se confruntă deja cu mai multe probleme, printre care timpul scurt pe care-l mai are la dispoziţie până la alegeri şi orgoliile unor lideri, care fac ca Alianţa să stea continuu pe un butoi cu pulbere.
Promisiunile ARD
Uitând, parcă, faptul că, până pe la sfârşitul lui aprilie, democrat-liberalii s-au aflat la putere (cea mai mare parte din timp sub conducerea lui Emil Boc), în platforma program a ARD apare, după „recâştigarea încrederii populaţiei şi a Europei în democraţia şi statul de drept din România”, ca a doua prioritate, „scoaterea României din criză şi plasarea ei pe un trend sustenabil de creştere economică competitivă”. Cum îşi propun membrii Alianţei, adică şi democrat-liberalii, să îndeplinească acest obiectiv? Prin „creşterea semnificativă a numărului de locuri de muncă”, prin creşterea salariului minim pe economie şi prin reducerea impozitului pe venit şi profit, dar şi a „poverii fiscale asupra angajatorului. Detalii suplimentare nu au fost trecute în platformă, dar ele au fost devoalate de Adriean Videanu, cu numai câteva zile înainte de lansarea ARD de la Palatul Parlamentului: cota unică să scadă de la 16% la 12%, iar salariul minim să crească până pe la 900-1.000 lei.
Alianţa mai promite elaborarea unei noi Constituţii şi mult-discutata reorganizare administrativ-teritorială a României. Nimeni nu spune însă şi cum ar putea fi îndeplinite aceste obiective majore. Nu de alta dar, pentru a trece de Parlament, proiectele ar trebui să fie sprijinite şi de alte formaţiuni şi s-a văzut, în ultimii ani, opoziţia fermă de care s-au lovit intenţiile PDL.
Şi tot la angajamente, liderii ARD trec construcţia unui mediu rural modern, reforma graduală, dar profundă, a sistemului de sănătate, reforma administraţiei publice etc. Adică, în mare, aceleaşi angajamente vagi pe care le putem găsi în toate programele de guvernare prezentate înaintea alegerilor.
Probleme cu listele de candidaţi
PDL şi-a definitivat listele de candidaţi, dar trebuie să fie combinate cu cele ale Forţei Civice şi ale PNŢCD (sub sigla căruia vor intra şi reprezentanţii Noii Republici, formaţiune încă neînregistrată la Tribunal). După ce proporţie se vor împărţi colegiile? Cam 80% la 20%. Evident, în favoarea PDL faţă de FC şi PNŢCD. Adică, în total, celor două formaţiuni le vor reveni cam 55-60 de locuri, după cum a precizat şi liderul PDL, Vasile Blaga.
Deocamdată, până ce numele vor trece prin Comisia de etică patronată de Monica Macovei, toţi liderii păstrează tăcerea asupra numelor şi colegiilor. Mai ales că au apărut deja disensiuni pe marginea criteriilor de integritate creionate de fostul ministru de Justiţie, criterii care, dacă ar fi aplicate la sânge, ar face imposibilă candidatura multor nume sonore din PDL. Elena Udrea, Gheorghe Falcă sau Roberta Anastase sunt doar câteva dintre ele.
Unul dintre criterii, cel privind traseismul politic, nu a fost foarte bine receptat nici de ex-premierul Mihai Răzvan Ungureanu, devenit între timp liderul Partidului Forţa Civică, partid în care se găsesc mulţi politicieni proveniţi din alte partide. Ungureanu va accepta, însă, ca toţi candidaţii FC să-şi depună, la dosarul candidaturii, şi o demisie în alb, ca o garanţie că nu vor schimba iar tabăra.
Cel mai recent scandal legat de candidaturile sub sigla ARD a izbucnit la Cluj, unde senatorul PDL Mihail Hărdău este atât de nemulţumit de susţinerea pe care ar urma să o primească liderul Fundaţiei Creştin-Democrate, Adrian Papahagi, încât se declară dispus să plece din PDL şi să candideze din partea oricărei alte formaţiuni.
Bătălia cifrelor
USL s-ar afla la 48% din intenţia de vot, iar ARD, la 24%, potrivit unui sondaj CSOP realizat, la comanda PDL, în perioada 20-23 septembrie. Barometrul plasează Partidul Poporului Dan Diaconescu (PPDD) pe locul următor, cu 12% din voturi, iar UDMR, la limita pragului electoral (5%).
Cu doar o zi în urmă, un alt sondaj, realizat de Centrul de Cercetări şi Studii InfoPolitic, plasa însă USL la 58% din intenţiile de vot, în timp ce locul doi revenea PPDD, cu 18%. ARD era, în acest caz, doar pe locul trei, cu 16%.
