25.5 C
București
duminică, 21 iulie 2024
AcasăSportCorlăţean a cerut la Budapesta ca politicienii ungari să NU altereze campania...

Corlăţean a cerut la Budapesta ca politicienii ungari să NU altereze campania electorală din România

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, pentru Mediafax, că a solicitat în cadrul vizitei oficiale efectuate luni la Budapesta ca politicienii din Ungaria să se abţină de la a altera campania electorală din România cu episoade care pot genera tensiuni şi interpretări de natură etnică.

Şeful diplomaţiei a avut la Budapesta întrevederi cu omologul ungar, János Martonyi, cu premierul Viktor Orbán şi cu preşedintele Parlamentului, László Kövér.

„Eu am transmis un mesaj clar în toate întâlnirile oficiale pe care le-am avut şi am spus faptul că, în opinia Guvernului României este important să privilegiem aspectele pozitive, proiectele pozitive ale relaţiei bilaterale şi să evităm alte episoade care pot genera tensiuni, pot genera interpretări în legătură cu aşa zise tensiuni de natură etnică şi din acest punct de vedere am solicitat ca în perioada care urmează, în această toamnă, când în România se va desfăşura o campanie electorală importantă pentru viitoarea structură a Parlamentului şi pentru viitorul Guvern să avem înţelepciunea de a separa interesele de natură politică internă dintr-o ţară sau alta şi să nu amestecăm campania electorală românească cu alte lucruri care ţin, poate, de interesele politice de la Budapesta”, a declarat Corlăţean.

El a adăugat că le-a explicat oficialilor din ţara vecină că e important ca tematica de campanie electorală să fie concentrată pe priorităţile de ordin economic şi social ale societăţii româneşti, care sunt relevante inclusiv pentru cetăţenii de etnie maghiară.

„Şi din acest punct de vedere am exprimat speranţa că interesul de a avea o campanie electorală care să se concentreze pe priorităţile reale ale societăţii româneşti, de ordin economic şi social, care sunt extrem de relevante pentru toţi cetăţenii, şi pentru români şi pentru maghiarii din România, să nu fie alterată, direcţionată de alte lucruri”, a afirmat Corlăţean.

Întrebat dacă a primit asigurări din partea oficialilor de la Budapesta că solicitarea sa va fi respectată, Corlăţean a arătat că speră ca mesajul Guvernului României să fi fost înţeles. „Sper sincer ca mesajul României, al Guvernului României, să fi fost înţeles. Vom vedea în perioada următoare dacă aceste lucruri vor fi tratate în acest sens de unii dintre liderii politici de la Budapesta”, a evidenţiat Corlăţean.

Şeful diplomaţiei a relatat că a reluat cu preşedintele Parlamentului, László Kövér, subiectul reînhumării scriitorului József Nyirő, căruia i-a transmis „foarte clar” că România şi comunităţile evreieşti au sensibilităţi importante faţă de aceste demersuri privind reînhumarea şi că acestea nu pot fi acceptate.

„Eu cred că poziţia noastră a fost extrem de clar exprimată şi sper să fie bine înţeleasă. Sunt lucruri care pot prezenta o anumită simbolistică în Ungaria, dar cu totul altă simbolistică o au în România şi nu numai. A fost o discuţie necesară cu conducerea Parlamentului şi sper eu să fie clarificatoare”, a mai spus Corlăţean.

Preşedintele Parlamentului ungar, Kover Laszlo, s-a aflat într-o vizită neoficială de patru zile în Transilvania, în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale, implicându-se în acţiuni electorale ale Partidului Civic Maghiar. El a venit în România deşi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului de la Bucureşti de la acea vreme, Vasile Blaga şi Roberta Anastase, îi ceruseră să îşi amâne vizita după alegerile locale.

În luna mai, autorităţile ungare intenţionau să aducă în România rămăşiţele poetului maghiar Nyiro Jozsef.

În 27 iunie, autorizaţia de înhumare a scriitorului Nyiro Jozsef, emisă de Primăria municipiului Odorheiu Secuiesc şi atacată în contencios administrativ de către Prefectura Harghita, a fost anulată de Tribunalul Harghita, decizia nefiind însă definitivă. Instanţa de contencios administrativ a Tribunalului Harghita a respins excepţiile invocate de avocatul Primăriei Odorheiu Secuiesc şi a anulat autorizaţia de reînhumare a scriitorului Nyiro Jozsef, eliberată în 25 mai.

Prefectul de Harghita, Augusta Cristina Urzică, declara, în 26 mai, că a atacat în contencios administrativ autorizaţia de reînhumare a lui Nyiro Jozsef eliberată de primarul din Odorheiu Secuiesc.

Ulterior, reînhumarea scriitorului Nyiro Jozsef la Odorheiu Secuiesc a fost anulată, în 27 mai având loc doar o slujbă de pomenire a acestuia.

MAE şi-a exprimat dezacordul faţă de intenţia oficialităţilor ungare de a aduce în România rămăşiţele lui Nyiro, pentru a fi reînhumate în cadrul unui ceremonial care urma să fie organizat de PCM pe parcursul mai multor zile, în Gheorgheni, Miercurea Ciuc şi Odorheiu Secuiesc.

Premierul Victor Ponta declara că Guvernul s-a opus reînmormântării poetului maghiar Nyirő Jozsef la Odorheiu Secuiesc deoarece opinia autorităţilor române este că acesta nu poate primi onoruri pentru o activitate care nu este cazul să fie onorată.

Kover a participat la evenimentele organizate de PCM în România în acea perioadă. La Ohorheiu Secuiesc, unde urma să aibă loc reînhumarea scriitorului Nyiro Jozsef, Kover a criticat refuzul autorităţilor române de a permite reînhumarea poetului, calificând atitudinea Guvernului român drept „neprietenoasă, necivilizată şi barbară”.

Ulterior, ministrul de Interne, Ioan Rus, a declarat că autorităţile de la Budapesta ar trebui să îşi ceară scuze pentru declaraţiile „defăimătoare” la adresa Guvernului României făcute de preşedintele Parlamentului Ungariei, Kover Laszlo.

La rândul său, premierul Victor Ponta declara că omologul său ungar, Viktor Orban, are obligaţia să se delimiteze de colegii săi şi să-şi ceară scuze în numele Ungariei pentru declaraţiile preşedintelui Parlamentului Ungariei în cazul privind reînhumarea scriitorului maghiar Nyiro Jozsef.

Secretarul de presă al lui Orban i-a răspuns însă că Ungaria consideră cazul mai mult un act de reverenţă decât unul de natură politică. Rămăşiţele poetului maghiar decedat la Madrid în 1953 au fost aduse în Ungaria la iniţiativa Parlamentului de la Budapesta.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă