Consultările preşedintelui Klaus Iohannis cu liderii partidelor, de la Palatul Cotroceni, s-au finalizat, ieri, cu semnarea de către partide a unei inițiative legislative de modificare a legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private.
Proiectul de lege, pentru care s-a ajuns la un consens la Palatul Cotroceni, prevede că accesul la date al autorităţilor se face “la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii”. Furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pun la dispoziţia acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare. Solicitările, respectiv răspunsurile, dacă sunt transmise în format electronic, se semnează cu semnătură electronică extinsă bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat. Fiecare persoană care certifică datele sub semnătură electronică răspunde potrivit legii pentru integritatea şi securitatea acestor date.
De asemenea, „datele de trafic referitoare la abonaţi şi la utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului, trebuie să fie şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de 3 ani de la data efectuării comunicării”, mai prevede proiectul legislativ. În unele cazuri, datele pot fi reținute maximum cinci ani. Această excepție de la regulă se aplică atunci când cererea autorităților „este însoţită sau urmată de o notificare cu privire la necesitatea menţinerii lor, în scopul identificării şi conservării probelor sau indiciilor temeinice, în cadrul investigaţiilor pentru combaterea infracţiunilor sau în domeniul apărării şi securităţii naţionale, atât timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării, sau, după caz, până la pronunţarea unei hotărâri definitive a instanţei de judecată”.
Cum a evoluat proiectul
După întâlnirea de la Cotroceni, care a durat doar 40 de minute, premierul Victor Ponta a anunțat că Guvernul va emite un aviz pozitiv pentru iniţiativa legislativă privind retenţia datelor, în forma în care a fost discutată la Cotroceni. „Vreau astăzi, de principiu, pe forma care a fost discutată, să exprimăm şi un punct de vedere pozitiv al Guvernului, în aşa fel încât, prin consens politic, să avem o lege care să răspundă şi aşteptărilor Curţii Constituţionale, dar şi necesităţii instituţiilor care au atribuţii în domeniu”, a spus Ponta, menţionând că este vorba de un proiect de lege privind retenţia datelor.
PNL și UNPR au asigurat, de asemenea, că vor vota proiectul de lege. Singurul care a făcut notă discordantă a fost Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităților, care a susținut că la consultările de la Cotroceni privind legea datelor personale a fost „un consens cu rezerve”, arătând că un pas înapoi este faptul că reţinerea datelor se face pe trei ani, și nu pe șase luni, ca în prima variantă, iar pozitivă e introducerea semnăturii electronice calificate.
Curtea Constituţională a decis, în ianuarie, că legea securităţii cibernetice este neconstituţională în ansamblul ei, unul dintre motive fiind tocmai absența unei prevederi privind un mandat emis de judecător.
De altfel, Curtea Constituţională a respins toate cele trei legi ”Big Brother” ca fiind neconstituţionale.
În expunerea de motive la propunerea legislativă se menţionează că proiectul are ca obiect reglementarea accesului la datele deținute de furnizorii de servicii de comunicații electronice, răspunzând totodată și criticilor formulate de Curtea Constituţională.
