Dintru început, decizia privind “asumarea” nominalizărilor la şefia Parchetelor de către Victor Ponta în calitate de ministru interimar al Justiţiei a fost prezentată drept “răul cel mai mic” între posibilitatea ca un ministru numit de PNL să facă nişte nominalizări care ar fi dus România în conflict cu Uniunea Europeană, pe de o parte, şi menţinerea “monopolului lui Daniel Morar asupra Parchetului”, pe de alta. Mai mult, în celebrul “interviu” de la Antena 3, Ponta a afirmat că „un cuvânt important în aceste numiri (ale procurorilor), o opinie importantă pentru mine este acceptabilitatea la nivelul partenerilor noştri europeni.(…) Sunt domenii în care Bruxelles-ul este un reper, asta e realitatea“, lăsând să se înţeleagă că responsabilii Comisiei Europene ar fi de acord cu “asumarea”. Cum în weekendul trecut catolicii şi protestanţii au sărbătorit Paştele, Comisia Europeană a fost închisă şi nimeni nu a putut oferi un punct de vedere.
Mark Gray: “Comisia Europeană NU şi-a schimbat poziţia”
Ieri însă, i-am solicitat purtătorului de cuvânt al Comisiei, Mark Gray, poziţia Comisiei cu privire la deciziile luate la Bucureşti. După un răgaz cerut de acesta pentru a obţine punctul de vedere al preşedintelui Barroso, care se afla la Praga, Mark Gray ne-a transmis poziţia oficială a Comisiei, potrivit căreia “am urmărit foarte atent ce s-a întâmplat în ultimele zile la Bucureşti, am luat notă de numele propuse pentru Parchete. Aceste funcţii sunt de cea mai mare importanţă şi ele vor trebui aduse în faţa Consiliului Superior al Magistraturii, unde vom urmări deciziile ce vor fi luate. Comisia Europeană a subliniat foarte clar atât în rapoartele pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare, cât şi în corespondenţa purtată cu autorităţile române că nu vom renunţa la procedurile enunţate.” L-am întrebat, de asemenea, pe Mark Gray, dacă cei de la Comisie sunt conştienţi de faptul că unul dintre numele propuse de premier – cel al lui Tiberiu Niţu – a fost respins deja atât de CSM, cât şi de preşedinte şi care va fi reacţia Comisiei dacă Ponta va continua pe acest curs care contravine în mod evident recomandărilor Comisiei şi angajamentelor asumate de Guvern. Gray a refuzat să speculeze asupra reacţiilor viitoare, dar a ţinut să sublinieze angajamentul potrivit căruia “Comisia NU, repet, NU a deviat de la poziţia exprimată anterior” de atâtea ori şi că, în chestiunea numelor vehiculate de premier, Comisia nu comentează, dar aşteaptă punctul de vedere al CSM. Ceea ce înseamnă, pe de o parte că Mark Gray, în numele lui Barroso, a desfiinţat pretenţiile lui Ponta că ar avea acceptul Bruxelles-ului iar, pe de alta, a confirmat că, în acest moment, Comisia aşteaptă ca CSM să aibă cuvântul decisiv. Iar până acum, CSM s-a opus ferm eludării procedurilor convenite cu Uniunea Europeană şi reiterate în numeroase rânduri, ultima oară în scrisoarea trimisă de Comisie pe 21 martie ca răspuns la memorandumul Monei Pivniceru. Soarta DNA şi a luptei anticorupţie se află acum în mâinile secţiei de procurori a CSM şi faptul că au respins în unanimitate aranjamentul Ponta-Băsescu este o veste bună, mai ales că CSM a anunţat că nu va da un aviz mai devreme de 3 iunie. Cristian Ghinea, director al Centrului pentru Politici Europene, a declarat pentru „România liberă“ că “reacţia Comisiei nu surprinde pentru că UE este spatial regulilor şi, deci, CE nu avea cum să-şi dea acordul. Prea mulţi au înghiţit această intoxicare pe sistemul că “Băsescu controlează Comisia Europeană şi că orice zice Băsescu este acceptat de Comisie, indiferent de reguli” şi acum au fost făcuţi de râs.
Este Kovesi bună pentru DNA?
Celălalt motiv pentru care Ponta a susţinut că a făcut nominalizările a fost spargerea “monopolului” pe care Daniel Morar l-ar avea asupra Parchetului, un mesaj transmis către aliaţii din USL. După ce Crin Antonescu a declarat emfatic în cursul dimineţii că se departe de Ponta în chestiunea Kovesi, după ce PNL a scurs eventuale nume de ministri care ar putea renunţa la nominalizările lui Ponta şi după ce agitatorii lui Voiculescu au evocat, prin Sorin Roşca Stănescu, “pericolul ruperii USL”, Ponta a reuşit să impună în USL asumarea ministerului Justiţiei de către PSD. Semn că PNL şi Voiculescu au mai pierdut o rundă şi că noul centru de putere Băsescu-Ponta a mai câştigat una. Asta, din punct de vedere politic. Din punctul de vedere al luptei anticorupţie, veştile sunt îngrijorătoare. Cum remarcă pentru RL Laura Ştefan, expert anticorupţie, nominalizările făcute de Ponta sunt “o bătaie de joc şi o încălcare clară a obligaţiilor asumate de România împreună cu Comisia privind selectarea celor mai importante poziţii în Parchete. Absenţa procurorilor DNA dintre cei nominalizaţi este scandaloasă. Dacă noi toţi am acceptat împreună cu UE că în aceşti ani DNA a performat, atunci de ce nu le oferim şansa procurorilor DNA să câştige o competiţie transparentă?” La rândul ei, Monica Macovei afirmă într-un comunicat că: “Nici un procuror cu experienţă, care a lucrat la DNA în ultimii ani, nu se află pe «lista lui Ponta»”. „Şi asta în ciuda recomandărilor Comisiei Europene, care amintea în raportul MCV din 30 ianuarie 2013 că «numirea unui nou procuror general şi a unui nou procuror-şef al DNA să fie atât un proces deschis şi transparent, cât şi unul în cadrul căruia să fie aleşi candidaţi având competenţe specifice, integri şi cu rezultate în acţiunea anticorupţie»”. În opinia sa, „ignorarea procurorilor care au confirmat că pot lucra independent şi imparţial este lovitura de graţie pe care Ponta o dă justiţiei”. Opţiunea lui Ponta pentru Kovesi nu este o dovadă că Ponta ar fi ales independent Justiţiei în contra USL şi a lui Voiculescu,∏ ci că, împreună cu Băsescu, a ales să suprime DNA în numele “stabilităţii politice”.
Preşedinţia a refuzat ieri să comenteze opinia exprimată de Comisia Europeană.
