La referendumul din 2009, populaţia a răspuns cu „da” nu doar la întrebarea referitoare la reducerea numărului de aleşi, ci şi la cea privind Parlamentul unicameral. Pentru a scăpa de acuzaţia că ignoră voinţa poporului, liderii USL au mers pe varianta „răului cel mai mic”. Adică, acceptă să fie redus numărul de parlamentari, doar să nu se mai vorbească de revizuirea Constituţiei pentru aplicarea rezultatelor referendumului. „Vom vedea prin aceste propuneri dacă domnii pedelişti, domnii Boci, domnii Băseşti se ţin doar de diversiuni sau chiar doresc să schimbe ceva esenţial din regimul politic şi parlamentar românesc”, a declarat preşedintele PNL, Crin Antonescu.
Prin centrarea discuţiei pe reducerea numărului de parlamentari, liderii USL „uită” însă de celelalte aspecte propuse spre modificare prin proiectul prezidenţial de revizuire a Constituţiei. Printre acestea, eliminarea imunităţii aleşilor, astfel încât ei să poată fi percheziţionaţi, arestaţi sau trimişi în judecată fără avizul Parlamentului, eliminarea prezumţiei că averea are un caracter licit sau transparentizarea Consiliului Superior al Magistraturii prin creşterea numărului de reprezentanţi ai societăţii civile.
La toate aceste probleme, liderii USL nu au oferit soluţii. Ba mai mult, le consideră „teme false”. „În momentul de faţă, nu intru în această capcană a fumigenelor lansate de preşedintele Traian Băsescu pentru a distrage atenţia de la problemele reale ale României”, a declarat pentru România Liberă deputatul Radu Moldovan, purtătorul de cuvânt al PSD.
Replică şi la UNPR
Pe lângă proiectul de lege privind reducerea numărului de parlamentari, USL mai doreşte două modificări la Legea electorală. Prima se referă la alegerea senatorilor şi deputaţilor după modelul preşedinţilor de consilii judeţene şi, eventual, al primarilor, dacă preşedintele Traian Băsescu promulgă proiectul de lege adoptat săptămâna trecută. Adică, într-un singur tur de scrutin şi indiferent de numărul alegătorilor care se prezintă la urne. O astfel de modificare ar putea avantaja USL în condiţiile în care partidele care formează Uniunea vor avea candidaţi comuni în colegiile uninominale.
A doua modificare se vrea a fi o replică la Uniunea Naţională pentru Progresul României condusă de ex-pesedistul Gabriel Oprea. Mai exact, parlamentarii ar urma să-şi piardă mandatul dacă pleacă din partidul sub sigla căruia au fost aleşi.
PDL contraatacă cu reorganizarea administrativă
Pe lângă reducerea numărului de parlamentari derivată din rezultatele referendumului din 2009, ar putea fi micşorat, în curând, şi numărul preşedinţilor de consilii judeţene şi al prefecţilor. Bineînţeles, la pachet cu reducerea numărului de funcţii din instituţiile deconcentrate. Totul s-ar face prin reorganizarea administrativă a României, în sensul împărţirii ţării în opt regiuni, care se vor numi tot „judeţe”. Liderii democrat-liberali au fost mandataţi, de Biroul Permanent Naţional al PDL, să înceapă discuţiile, în acest sens, cu formaţiunile din coaliţia de guvernare. Un proiect de lege ar urma să fie definitivat cât mai repede, posibil chiar în această săptămână.
Sunt însă şanse ca proiectul să nască noi discuţii şi tensiuni în coaliţie, în condiţiile în care UDMR doreşte 16 regiuni, din care una să fie formată prin comasarea judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş. Dacă democrat-liberalii acceptă gruparea celor trei judeţe, liderii UDMR se declară de acord cu desfiinţarea actualelor consilii judeţene şi prefecturi. Împuţinarea funcţiilor la nivel local îi nemulţumeşte însă, în primul rând, pe liderii locali ai PDL, care şi-ar pierde astfel din influenţă. Mai marii PDL speră, totuşi, să liniştească spiritele din partid când vor explica faptul că, prin reorganizare, cresc şansele de a atrage fonduri europene.
