Avertismentul Schroeder si paharul romanesc

Cancelarul german, aflat in campanie electorala anticipata, a avertizat ca integrarea Romaniei ar putea fi amanata. Avertismentul nu iese din rutina obisnuita a altor semnale primite de tara noastra din partea liderilor europeni. El este insotit de conditiile stiute privind modul in care ne indeplinim angajamentele. Nu stim daca domnul Schroeder a contat mai degraba pe o reactie electorala germana decat pe reactiile romanesti. Tot dupa rutina cunoscuta, declaratiile germane au declansat la noi corul bocitoarelor, care foloseste ocazia pentru a demonstra ca paharul integrarii noastre este pe jumatate gol, in timp ce clanul optimistilor se simte obligat sa demonstreze ca paharul este pe jumatate plin, chiar mai mult ca “suntem in grafic”. Este de observat ca episodul are loc in momentul cand viata politica romaneasca este mai mult sau mai putin zguduita de conflicte, care bantuie atat in cadrul Aliantei – coalitie aflata la putere, cat si in cadrul opozitiei pesediste. Aceasta din urma, prin glasul contestatului Geoana, vrea sa determine declansarea anticipatelor in cazul in care Raportul de tara al UE ar fi negativ, iar amanarea ar deveni o certitudine. De fapt, in felul acesta domnia sa mobilizeaza corul bocitoarelor sa devina mai puternic. Cu toata aceasta originala infratire opozitionista politico-mediatica, ea nu reuseste sa acopere cu zgomotul sau strident cateva fapte concrete, fara precedent in trecut: reforma Justitiei si lupta impotriva coruptiei cerute de UE marcheaza pasi importanti prin lansarea pe orbita a unei noi conduceri a PNA si prin deschiderea calendaristica a drumului pentru deblocarea impasului creat in Parlament de manevrele finale ale fostei guvernari promotoare a coruptiei si antireformei. In acest sens trebuie constatat ca difuzarea avertismentului lui Schroeder are loc simultan cu deciziile Consiliului Aliantei D.A. si respectiv ale coalitiei privind calendarul politic, care fac o legatura concreta intre viitoarele actiuni guvernamentale pana in septembrie si tintele de integrare europeana. Coincidenta provoaca intrebarea daca nu cumva avertismentele Uniunii Europene vin in ajutorul politicii de reforme si mai putin in sprijinul falitilor pesedisti, care incearca sa pescuiasca in apa tulbure in cautare de pesti morti. Ei vor sa ajunga din nou la putere pe valul unui eventual dezastru integrationist, pe care l-au pregatit cu multa perseverenta in timpul propriei guvernari. Este logic si firesc sa tragem concluzia ca UE doreste sa avantajeze reforma, si nu actiunile de ariergarda ale antireformistilor. La aceasta ora, date fiind atatea imponderabile, nimic nu este sigur, mai ales intr-o perioada cand chiar si meteorologia se spala pe maini de prognoze pe termen mediu si lung, ca urmare a modificarilor climatice care le fac imposibile. Ne putem intreba daca nu cumva o astfel de schimbare nu este valabila si in viata noastra politica, dominata si ea de o acumulare de turbulente. Oare vor reusi ele sa stinga plapanda lumina de la capatul tunelului pe care il parcurgem? Deocamdata putem spune ca in butada cu raspunsul dat unui sef care intreba cat mai e ceasul: cat doriti dumneavoastra!