Fostul inspector guvernamental şi subprefect al Clujului Györke Zoltán a publicat pe pagina sa de Facebook stenograma şedinţei conduse de Nicolae Ceauşescu în care s-a decis schimbarea numelui municipiului Cluj în Cluj-Napoca, informează CityNews.
Documentul postat de Györke Zoltán, susţinătorul unei iniţiative care propune revenirea la denumirea veche a oraşului, redă stenograma şedinţei din 15 octombrie 1974 a Comitetului Executiv al Comitetului Central al PCR, la care au participat, pe lângă cuplul Ceauşescu, prim-ministrul Manea Mănescu, miniştrii Emil Drăgănescu, Constantin Băbălău şi Maxim Berghianu. Plus Leonte Răutu, rectorul de atunci al Academiei „Ştefan Gheorghiu”.
Şedinţa a decurs repede, fără dispute majore: propunerea a venit din partea lui Nicolae Ceuşescu şi, chiar dacă iniţial aproape toţi cei citaţi în stenogramă, inclusiv Elena Ceuşescu, s-au opus iniţiativei, în cele din urmă ei se lasă convinşi de rostul rebotezării „Oraşului Comoară”. După cum consemnează şi stenograma: „Toţi tovarăşii sunt de acord.”
A doua zi, pe 16 octombrie, Nicolae Ceauşescu semnează Decretul 194/1974 privind atribuirea denumirii de Cluj-Napoca municipiului Cluj, actul legislativ fiind publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Motivul? „Pentru a eterniza denumirea acestei străvechi aşezări – mărturie a vechimii şi continuităţii poporului român pe aceste meleaguri.”
Problema revenirii la vechea denumire este una de voinţă politică, dar şi una tehnică. Întrebat dacă ar schimba numele oraşului al cărui primar este, Emil Boc le-a răspuns jurnaliştilor de la Ziua de Cluj că este un susţinător indiscutabil al variantei Cluj-Napoca. „Acest nume arată dimensiunmea istorică, romană, forţa acestui municipiu de tradiţie latină. Ar fi o nebunie să se mai schimbe acte de identitate pentru că cineva are un moft sau are figuri în cap. Avem priorităţi mai mari decât schimbarea denumirii oraşului sau chestii de acest fel. Numai oamenii care n-au ce lucra se ocupă de asemenea lucruri”, a explicat Boc.
Stenograma şedinţei în care s-a decis schimbarea numelui municipiului Cluj în Cluj-Napoca:
„Tovarăşi, Clujul sărbătoreşte 1850 de ani de la proclamarea sa ca municipiu. Mâine (16 octombrie) vrem să facem acolo o festivitate şi este bine, cu această ocazie, să-i adăugăm şi denumirea de Napoca şi atunci se va numi Cluj-Napoca. Ce părere aveţi?
Tovarăşul Emil Drăgănescu: Este bine.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: După cum se ştie, Napoca este o denumire dacă.
Tovarăşul Leonte Răutu: Este o denumire dată de romani, de legiunile romane.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: După datele pe care le-am primit eu reiese că Napoca este o denumire dacă. După datele date de istorici mi s-a spus că este o denumire dacă, iar romanii au păstrat-o. Deci, propunem o denumire dacă şi una romană.
Tovarăşa Elena Ceauşescu: Nu este mai bine să nu legăm Cluj-Napoca? Şi mie mi se pare că este o denumire romană; să nu fie amândouă romane.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Indiferent dacă este romană, tot îi dăm această denumire.
Tovarăşul Manea Mănescu: Până acum noi ştiam că Napoca este o denumire dată Clujului de romani.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Aşa cum Drobeta nu este romană, nici Napoca nu este romană. În timpul dacilor – aşa se spune în documentul care îl am eu – aşezarea Napoca îşi păstrează acelaşi nume şi în timpul stăpânirii romane şi în anul 124 Napoca este declarat municipiu de către împăratul Hadrian, şi alături de această localitate a fost un sat populat de romani care i-au dat numele latin Clusum. Aşa sunt cel puţin datele istoricilor; dacă voi le-aţi copiat bine?
Tovarăşul Ştefan Bîrlea: Cu siguranţă.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Aşa că păstrăm denumirea de Cluj, care era dată de romani şi denumirea veche, Napoca, care este dacă.
Tovarăşul Leonte Răutu: Nu îmi dau seama ce câştigam dând această denumire. Şi Parisul înainte s-a numit Lutetia şi nu i s-a dat şi această denumire.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Buda şi Pesta nu este la fel?
Tovarăşul Leonte Răutu: Au fost două oraşe.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Oamenii o vor.
Tovarăşa Elena Ceauşescu: Mult nu câştigăm.
Tovarăşul Leonte Răutu: Să nu mai vină şi alţii.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Nu este o regulă.
Tovarăşul Constantin Băbălău: Drobeta – de exemplu – a intrat foarte repede în vocabularul oamenilor.
Tovarăşul Emil Drăgănescu: Să fim de acord.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Deci, să-i spunem Cluj-Napoca.
Tovarăşul Maxim Berghianu: Au şi Hotelul Napoca.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Asta reaminteşte că acum 2000 de ani acolo a existat o civilizaţie şi nu a fost adusă de vânt.
Tovarăşul Emil Drăgănescu: Are o semnificaţie deosebită.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Ce spuneţi, sunteţi de acord?
Tovarăşul Emil Drăgănescu: Este foarte bine.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Deci rămâne aşa:Cluj-Napoca. Sunteţi de acord?
Toţi tovarăşii sunt de acord.
