26.8 C
București
duminică, 26 iunie 2022
AcasăSportAtletismCe moștenire a lăsat românilor Regele Carol I cel Mare

Ce moștenire a lăsat românilor Regele Carol I cel Mare

 

Exact în urmă cu 100 de ani, România își pierdea regele. Carol I trecea în eternitate, iar România rămânea fără unul dintre cele mai importante repere morale, într-o Europă în care de puține săptămâni izbucnise primul război mondial. Din fericire, însă, succesorul său, Regele Ferdinand I cel Loial, a fost la înălțimea moștenirii lăsate de unchiul său. Iar această moștenire lăsată de Carol I cel Mare, așa cum ar trebui numit primul rege al României, în opinia istoricilor clujeni, continuă să marcheze prezentul țării.

Un principe german pentru România

Foarte mulți istorici consideră că Regele Carol I cel Mare poate fi considerat, alături de principele Alexandru Ioan Cuza, drept fondator al României. Și asta pentru că statul român, continuatorul statelor medievale românești, există în forma sa modernă abia din anul 1859, anul Unirii Principatelor sub sceptrul principelui Alexandru Ioan Cuza. Însă, ca entitate juridică în dreptul internațional, România a apărut abia din momentul dobândirii independenței, în timpul domniei Principelui, ulterior Regelui Carol I. Istoricul Leonard Horvath crede că moștenirea lăsată de Regele Carol I este mult mai bogată decât cea prezentată în manualele de istorie, care insistă pe dobândirea independenței. ”Regele Carol I poate fi considerat drept fondatorul României moderne. Într-un fel, fără el nu ne-am fi putut imagina Marea Unire de la 1918. Categoric, independența de stat a României este una dintre marile sale realizări. Însă tot Regele Carol I a dobândit Dobrogea, ca urmare a Războiului de Independență. O altă realizare a fost legată de faptul că, prin prestigiul său personal și prin prietenia cu împăratul Franz Jozef al Austro-Ungariei, dar și prin faptul că România a înclinat balanța celui de-al doilea război balcanic, Conferința de Pace din 1913 a fost organizată la București. România a dobândit, ca urmare a acestei Conferințe, și Cadrilaterul. Tot ca o consecință a prieteniei cu Franz Jozef, Regele Carol I al României a obținut și grațierea liderilor românilor ardeleni, condamnați la închisoare ca urmare a Procesului Memorandiștilor, ținut la Cluj. Prestigiul Regelui Carol I a fost atât de mare încât, de exemplu, două dintre marile puteri mondiale ale vremii, Germania și Rusia, i-au conferit titlul de mareșal. Regina Victoria a Marii Britanii, bunica viitoarei Regine Maria, l-a tratat de asemenea cu un respect deosebit”, a spus istoricul Leonard Horvath. La rândul său, istoricul Cornel Jurju este de părere că Regele Carol I a fost, de fapt, cel care a transformat România într-un stat modern. ” De pildă, Parlamentul adopta în 1866 una dintre cele mai moderne constituţii din Europa acelor vremuri. S-au cristalizat doctrinar, apoi ca formaţiuni politice de tip european, Partidul Conservator şi Partidul Liberal, care până la moartea Regelui Carol I (1914) au gestionat politica guvernamentală a ţării. La rândul său, instituţia Monarhului Constituţional, care în linii generale a reuşit să se ţină la distanţă de partizanatul partinic, a devenit cheia de boltă a sistemului politico-instituţional românesc. Cu deosebire, în anii de domnie ai lui Carol I, Dinastia a oferit continuitate marilor obiective ale naţiunii române. Primul dintre acestea a fost cucerirea independenţei. Este în general ştiut că la 10 mai 1877 România şi-a declarat neatârnarea faţă de Poarta otomană, că ulterior independenţa a fost apărată pe câmpul de luptă de la Plevna, că apoi a fost recunoscută de către Congresul de Pace de la Berlin din 1878. În schimb, este mai puţin cunoscut faptul că, pe parcursul operaţiunilor militare din 1877, trupele române au fost conduse cu multă pricepere de către însuşi Principele Carol, care, ulterior, avea să îndeplinească un rol semnificativ în efortul diplomatic de recunoaştere internaţională a independenţei româneşti. Un alt obiectiv, urmărit cu multă consecvenţă de către Regele Carol I, a fost dezvoltarea economiei româneşti. Din acest punct de vedere, de la venirea Sa în Principate, Domnul a înţeles nevoia urgentă a construirii unei infrastructuri, mai ales feroviare, cât mai extinse. Dacă în 1866 România nu avea nici un kilometru de cale ferată, în 1914, la moartea Regelui, calea ferată românească atingea o lungime de circa 3.800 de kilometri. Se construiseră în jur de 80 de kilometri de cale ferată pe an. Să recunoaştem, o performanţă cu totul remarcabilă. De asemenea, trebuie subliniat faptul că epoca lui Carol I a însemnat o detaşare a spaţiului românesc de sfera de influenţă a Orientului şi angajarea acestuia într-un incontestabil proces istoric de occidentalizare. Odată cu Carol I, viaţa politică şi instituţională, economia, cultura, moravurile, mentalităţile au început să capete nu numai forma, dar, treptat, şi substanţa modelului european-occidental”, spune Cornel Jurju.

O parte imensă din moștenirea lui Carol I este păstrată și azi. În urma lui nu a rămas doar independența, Dobrogea românească sau calea ferată. În plan instituțional, câteva dintre reperele României au fost create cu ajutorul implicării sale personale. De exemplu, Academia Română sau Banca Națională a României. De asemenea, Regele Carol I a creat moneda numită leu. În vremea lui Alexandru Ioan Cuza, existau persoane care doreau baterea unei monede numită romanat, de la numele de România, după modelul francului francez. În planul patrimoniului cultural, printre operele Regelui Carol I și ale soției sale, Regina Elisabeta a României, se numără Palatul Peleș, dar și sprijinirea unor exponenți de marcă ai culturii române, precum George Enescu, Elena Văcărescu, Nicolae Grigorescu sau Vasile Alecsandri. Primul fotograf de război din lume, clujeanul de origine maghiară Carol Pop de Satmari (ortografiat și Karoly Papp de Szathmary), s-a stabilit la București și a devenit fotograf regal. În momentul începerii domniei sale, România nu era decât o înjghebare a două provincii otomane, care se bucurau de un regim privilegiat. În momentul morții Regelui Carol I, România era un stat modern, puternic, un actor economic important, precum și un actor politic care devenise extrem de respectat pe plan internațional.

Cine a fost Regele Carol I

Realizările Regelui Carol I nu ar putea fi înțelese fără a cunoaște biografia sa. El a venit pe lume în anul 1839, în familia principelui Karl Anton von Hohenzollerg-Sigmaringen, înrudită cu familia regală a Prusiei, care a devenit apoi familia imperială a Germaniei. Carol I a terminat studiile primare în Dresda, apoi a absolvit școala de cadeți din Munster, cu gradul de sublocotenent. Carol I a urmat apoi cursurile Școlii de Artilerie și Geniu din Berlin, pe care a terminat-o cu gradul de locotenent. Carol I a participat la cel de-al doilea război al Schleswigului și a dobândit o experiență consistentă pe câmpul de luptă, experiență care avea să îi folosească în timpul Războiului de Independență. În anul 1866, după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, Guvernul provizoriu de la București i-a oferit Coroana României, după ce aceasta fusese refuzată de contele Filip de Flandra. În alegerea lui Carol I a contat și înrudirea sa cu împăratul Franței, Napoleon al III-lea, precum și cu Casa Regală a Prusiei. Domnia lui Carol I a început în 10 Mai 1866, când el a intrat în București, după ce a parcurs deghizat drumul care trecea prin Imperiul Austriac, care se afla în relații tensionate cu Prusia. Carol I a pus piciorul prima dată în România la Drobeta-Turnu Severin, apoi a trecut prin Horezu și Râmnicu Vâlcea, dar și prin fostele capitale ale Munteniei: Curtea de Argeș, Câmpulung și Târgoviște, apoi a intrat în București, unde a fost primit de o mulțime entuziastă și uns apoi ca domnitor de mitropolitul Ungrovlahiei. Ritualul îi asigura o continuitate mistică cu împărații bizantini și cu împărații romani, iar actualul suveran de drept al României, Majestatea Sa, Regele Mihai I, este ultimul urmaș al acestor împărați din Antichitate. După momentul independenței, Parlamentul i-a acordat lui Carol I și titlul de Alteță Regală, iar în 10 Mai 1881 el a fost încoronat ca rege. Sub urmașul său, Regele Ferdinand I, dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen a devenit Casa Regală a României, iar Regele Mihai I a decis întreruperea oricăror legături dinastice cu Casa Imperială a Germaniei. Domnia lui Carol I nu a fost scutită de tensiuni. El s-a confruntat cu răscoale țărănești, cu venalitatea clasei politice din București, cu două războaie, cel de Independență și cel Balcanic, sau cu episoade precum cel al proclamării ridicolei republici de la Ploiești. Un moment dureros a fost moartea Principesei Maria, singurul copil al Regelui Carol I și al Reginei Elisabeta. Însă Regele Carol I a învins toate aceste piedici. El a murit la 10 octombrie 1914, în Sinaia, și este îngropat în necropola regală de la Curtea de Argeș.

COMEMORARE

Manifestări regale

În momentul morții Regelui Carol I, în Muntenia, Oltenia, Moldova și Dobrogea era în uz vechiul calendar, astfel că data morții sale a fost considerată drept 27 septembrie. În Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, unde era în uz noul calendar, era 10 octombrie. Anul acesta, Casa Regală a României a organizat manifestări în intervalul 27 septembrie – 10 octombrie, pentru a comemora trecerea la Domnul a Regelui Carol I. Azi, la Cluj, vor avea loc parastase în catedralele ortodoxă și greco-catolică, precum și o conferință chiar în sala în care au fost judecați Memorandiștii, grațiați ca urmare a intervenției Regelui Carol I, azi Sala Reduta și Muzeul Etnografic al Transilvaniei. De la ora 19.00, pe Bulevardul Eroilor, vor fi aprinse 1.500 de lumânări în memoria lui Carol I cel Mare.

Cele mai citite

Rusia – Ucraina, ziua 203. Patru rachete rusești au lovit orașul Kiev

Patru rachete rusești au lovit orașul Kiev, distrugând mai multe blocuri de locuințe, în noaptea de sâmbătă spre duminică. Presa ucraineană afirmă că rușii n-au...

Maia Sandu ar putea face o vizită la Kiev

Președinta Maia Sandu ar putea face o vizită la Kiev, unde ar urma să aibă o întâlnire cu președintele Volodimir Zelenski. "Există un asemenea...

Planul Urbanistic General al Capitalei a fost anulat în instanță

Planul Urbanistic General (PUG) al Capitalei a fost anulat în instanță, printr-o decizie a Tribunalului București. Decizia instanței anulează Hotărârea Consiliului General al Municipiului București...
Ultima oră
Pe aceeași temă