Suntem o colonie tehnologica
Reducerea bugetului cercetarii romanesti pe anul 2009 a produs consternare in mediul academic. Nu mai exista un capitol bugetar care sa fi fost redus de 4 ori, mai exact, acesta reprezinta 0,18 % din PIB ! Nici nu se mai pune problema atingerii obiectivului Lisabona care prevedea pentru tarile UE alocarea a 3% din PIB pentru cercetare. Decizia guvernului reprezinta mai mult decat o tragedie pentru stiinta romaneasca. Ea este o amenintare la adresa securitatii nationale. Aceasta este o situatie cunoscuta de toti care au absolvit Colegiul National de Aparare sau au studii avansate de management.
Nimeni din cele 14 institute de cercetari economice din Romania, invizibile international ca realizari stiintifice si care nu cunoastem a se fi remarcat cu ceva deosebit pe plan national, nu a acordat un sfat competent in acest domeniu Guvernului Boc. Reevaluarea structurii institutiilor de cercetare, o reforma a cercetarii, conform principiului acceptat bani contra reforma nu a fost si nu a interesat pana in momentul de fata pe nimeni, inclusiv Guvernul Tariceanu, desi exista documentul elaborat de Comisia Prezidentiala pentru analiza si elaborarea politicilor din domeniile educatiei si cercetarii, "Sugestii de reglementari si schimburi legislative pentru domeniul cercetarii, dezvoltarii, inovarii", document sustinut si de asociatia Ad Astra, care l-a postat pe site-ul sau www.ad-astra.ro pe 25 martie 2008. In loc de comentarii asupra indiferentei fata de documentul mai sus mentionat din partea guvernantilor nostri si a clasei politice, citam din raportul lui F. Fillon, Ministrul Invatamantului Superior si Cercetarii (astazi Prim Ministru al Guvernului Frantei), sustinut in cadrul "consultarii nationale din Franta privind marile obiective ale cercetarii franceze (iunie 1994)": "cercetarea este o conditie a independentei noastre intr-o lume unde suveranitatea se masoara din ce in ce mai mult in functie de capacitatea noastra de a stapani tehnologiile cele mai avansate si de a ne pastra locul in aventura stiintifica internationala. Prima sarcina a cercetarii subventionate din banul public este aceea de a mentine locul Frantei in efortul stiintific si tehnologic global…. Daca vom fi la nivelul cel mai ridicat in aceasta competitie stiintifica, atunci vom putea beneficia din plin si de cunostintele pe care noi nu le producem (sublinierea mea, PTF)… Franta trebuie sa produca si ea cunostinte stiintifice la nivelul cel mai inalt cu ajutorul bugetului de stat… Prin legatura sa organica, inseparabila, cu invatamantul universitar, cercetarea influenteaza direct pregatirea generatiei de maine, factor decisiv fiindca resusele umane vor fi in prim planul performantei economice si a coeziunii sociale…si, am continua noi, nu in reduceri brutale a fondurilor ca in Romania. Tari ca Finlanda, Coreea de Sud, Malayesia s.a. au avut o investitie crescatoare, constanta, din bugetul public in cercetarea stiintifica timp de peste 20 de ani ca sa ajunga la rezultatele stiintifice si economice de astazi, care nu se obtin peste noapte.
Revista "Le Nouvel Observateur" nr 2311, 19-25.02.2009, publica un dialog intre actualul Ministru al Invatamantului Superior si Cercetarii din Franta si un reprezentant al opozitiei, in care ministrul Valerie Pecresse, subliniaza ideea "trebuie marit salariul cercetatorilor pentru a evita fuga creierelor" care este o tema importanta a dialogului.
Chiar daca se va mari bugetul cercetarii la urmatoarea rectificare bugetara, raul a fost deja facut – pierderea increderii intr-o evolutie pozitiva a situatiei cercetarii asa cum o impun numeroasle acorduri ale UE la care a aderat si tara noastra (nu le mai citez, v. P. T. Frangopol, Educatia si Cercetarea la rascruce, aldine, 16.01.2009). Nerespectarea Pactului National pentru Educatie este un fapt. Mai mult, s-a demonstrat ca in Romania de dupa 1989, siguranta unei finantari obtinute de la stat, nu exista. Aceasta va conduce la o fuga a creierelor mai accentuata si practic, nu la micsorarea, ci la pierderea sanselor de reintoarcere in tara a profesionistilor top din diaspora. Cei care s-au intors, au in 2009 salariile micsorate semnificativ, fara garantia postului, deci a unui salariu, iar fondurile de cercetare pe care au contat in 2008, le sunt anulate in 2009 sau micsorate cu pana la 70% fara a se tine cont de valoare, colaborari internationale etc! Incredibil, dar adevarat. Sa nu uitam ca bugetul pe 2009 este mai mare ca cel pe 2008! si este clar ca nu criza financiara este cauza reducerii bugetare la cercetare (a se vedea sumele alocate pentru turism!). Cuvantul "cercetare" a disparut din discursul politicienilor in 2009, fiind amintite doar sanatatea si educatia. Guvernul invita clar tinerii top sa plece peste granita, Romaniei fiindu-i planificat dupa 1989 rolul de colonie tehnologica.
Reducerea dramatica a bugetului pentru cercetare inseamna renuntarea Romaniei la o strategie proprie a cercetarii. Fondurile structurale sunt oricum putine, se vor termina la un moment dat, si, este de la sine inteles ca nu vor finanta Europenii cercetarea din Romania pe banii lor. Se dovedeste din nou ca orice Guvern instalat, trebuie sa demoleze total ce au facut antecesorii, indiferent ca este bun sau rau, pe principiul "noi suntem mai destepti decat cei dinainte". Se pare ca politica actuala a Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, este revenirea la mentalitatea veche dinainte de 1989, care a continuat ani buni si dupa 1990: daca o cercetare nu produce bani intr-un orizont de timp cat mai scurt, nu e buna. si daca Romania nu are patente, inovari tehnologice (nu inventica, aceasta este altceva), fiind pe ultimul loc din Europa si la aceste categorii, la ce bun sa se "iroseasca" banii pe cercetare? Aceasta miopie politica ar trebui corectata cu ochelari avand lentile cu dioptrii foarte puternice. Astfel de lentile ar putea fi si datele recentului raport al OCDE care descrie eforturile pentru cercetarea stiintifica ce depasesc granitele nationale si pe care le vom prezenta succint mai departe.
Ce este OCDE ?
Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), este numita si organizatia tarilor dezvoltate. A fost infiintata in 1961 si are sediul la Paris. Scopul ei a fost sa stranga laolalta guvernele hotarate sa aplice normele democratiei si economiei de piata pentru a sustine cresterea economica, de a imbunatati standardul de viata, sa contribuie la comertul global si sa sprijine si alte natiuni in dezvoltarea lor economica. Organizatia a avut la inceput 20 de membri, in prezent are 30. Cateva tari sunt pe lista de asteptare, ca membre candidate si anume Chile, Estonia, Israel si Rusia. Din Europa de Est au devenit membre Cehia, Slovacia, Ungaria si Polonia. Romania are statut de observator, cu un reprezentant la Paris. OCDE este considerata o sursa majora de statistici economice si date sociale, publicand numeroase rapoarte asupra tendintelor mondiale in comert, agricultura, tehnologie, mediul inconjurator si alte domenii.
Raportul OCDE-2008 pentru cercetarea stiintifica
Procentul de timp si bani cheltuiti pentru cercetarea stiintifica si inovare este in continua crestere in toata lumea. Natiunile isi adapteaza politicile lor stiintifice si tehnologice pentru a mari inovarea, iar industria realizeaza cercetarea la scala globala. Studiul elaborat de Directoratul pentru stiinta, Tehnologie si Industrie al OCDE, publicat la sfirsitul lui octombrie 2008, reprezinta o privire de ansamblu detaliata privind atat activitatile finantate din banul public cat si din surse private. Desi OCDE cuprinde 30 din cele mai prospere natiuni ale lumii, raportul include informatii si asupra tendintelor cercetarii stiintifice ale unor puteri economice cu un potential al dezvoltarii in continua crestere, precum China, Brazilia, Africa de Sud si India care nu sunt membre ale OCDE.
Majoritatea cercetarii si dezvoltarii (C&D) este finantata de industrie in majoritatea tarilor OCDE, subliniaza raportul. Un procent ridicat al cercetarii firmelor multinationale este in prezent realizat de filialele acestora din alte tari, in special in China si India unde dezvolta produse si servicii pentru aceste piete. Resursa umana de inalta calificare este o conditie importanta. Se subliniaza finantarile private pentru C&D care genereaza beneficii economice substantiale.
OCDE monitorizeaza, prin diferite masuratori, impactul pe care il are bugetul statului in investitia pe termen lung pentru C&D nationala, mai exact in cercetarea fundamentala indispensabila dezvoltarii universitatilor si a noilor tehnologii. Raportul evidentiaza faptul ca cele mai multe natiuni sunt atente la aceste masuratori si isi fixeaza obiective pe termen lung pentru efortul lor de C&D, dar si prioritati care in mod obisnuit sunt realizate de universitati sau institute (laboratoare) nationale finantate de catre stat.
Ideea de a cheltui banul public prin fixarea de prioritati specifice, nationale, in diferite domenii, castiga teren, de exemplu in Olanda, unde acestea includ industria chimica, hidrologia, industria alimentara, horticultura. Energia, sanatatea si agricultura sunt printre cele noua prioritati ale C&D din Polonia. Raportul include o lista a unor planuri noi sau revizuite pentru politica stiintei si tehnologiei atat pentru tari membre ale OCED, dar si a unor tari care nu sunt membre ale OCDE, pentru a arata si sublinia scopul eforturilor nationale. Tarile OCDE, de asemenea, au stabilit un numar de consilii consultative pentru a coordona si implementa aceste planuri. Pentru a realiza aceste obiective, natiunile OCDE au marit in mod constant finantarea de la bugetul de stat a cercetarii, indiferent de restrangerile si restructurarile bugetare. Raporul subliniaza in mod specific faptul ca bugetele pentru C&D ale tarilor OCDE au crescut in mod constant in jur de 6% pentru perioada 2001-2006.
Se subliniaza ca programele de prioritati nationale nu depind numai de alocarea de fonduri; resursa umana cu o calificare top este nu numai fundamentala dar si cruciala. Se da ca exemplu SUA care atrage studenti si cercetatori din intreaga lume pentru a-si realiza programele prioritare. Raportul indica o situatie statistica pentru anul 2003: 26% din cadrele universitare din colegiile si universitatile americane erau nascute in strainatate, ca si cei 40% detinatori de doctorate in domeniile stiintei si ingineriei. Exemplul SUA este urmat de multe tari OCDE care promoveaza programe atractive pentru reintoarcerea acasa a cercetatorilor care si-au dobandit o recunoastere internationala. China este in topul acestor programe.
Aici, ca o paranteza, mentionez un articol din revista americana "Science" vol. 322, p. 68. 2008 din 31.10.08, "stiinta si modernizarea Chinei" scris de Wen Jiabao, Premierul Consiliului de Stat al R. P. China din care citez "istoria modernizarii este in esenta istoria progresului stiintific si tehnologic; viitorul stiintei si tehnologiei Chinei depinde in mod fundamental de modul cum noi vom reusi astazi sa atragem, sa educam si sa folosim tinerele talente sttintifice".
Datele compilate de raportul OCDE la data publicarii folosesc informatii dinaintea recentelor probleme economice mondiale, astfel ca impactul crizei asupra finantarii C&D nu sunt cuprinse. Totusi, se stie ca in astfel de situatii de criza, Guvernele adesea taie discretionar finantarea C&D, ceea ce nu se antampla in cazul firmelor private care au interes sa sprijine constant activitatea de inovare tehnologica. Cu toate acestea, unele tari au adoptat o alta strategie si anume sa intareasca cheltuielie de C&D in timpul unor momente dificile din punct de vedere economic. Este citata Finlanda care, dupa recesiunea sa economica din anul 1990, a avut, ca natiune, o crestere vertiginoasa in investirea din bani publici si privati in C&D care a condus la renasterea ecomomiei acestei tari.
In loc de concluzii
Este oare posibil ca si astazi la 20 de ani dupa Revolutia din 1989, situatia stiintei si invatamantului din Rominia sa ne duca cu gandul la continuarea aplicarii Directivelor NKVD nr.003, emise la 6 iunie 1947 la Moscova pentru tarile din orbita sovietica, care urmareau printre foarte multe alte obiective de distrugere si eliminarea elitelor nationale?
