Antonescu, despre situaţia din Ucraina: ”este un moment de importanţă istorică. Este de salutat succesul forţelor democratice. Pentru România este un triplu interes faţă de ceea ce se întâmplă în Ucraina”.
”Este important ce se întâmplă în Ucraina, pentru România, atât ca ţară vecină, ca membru al UE şi membru NATO„.
„Este esenţial să aibă loc alegeri democratice„.
„Sper ca toate formele de violenţă, dintr-o direcţie sau alta, să încetez”e.
Preşedintele Senatului, liderul PNL Crin Antonescu, a declarat duminică seară că abrogarea de către Parlamentul de la Kiev a legii privind recunoaşterea limbilor regionale, inclusiv cea română, nu poate fi acceptată de România, fiind necesară recunoaşterea drepturilor minorităţilor la identitate, conform Mediafax.
Într-o conferinţă organizată de liderul PNL pe tema Ucrainei, Antonescu a fost întrebat cum vede faptul că Parlamentul ucrainean a abrogat o lege care prevede recunoaşterea limbilor regionale, inclusiv limba română.
”Sunt şi lucruri care pentru noi nu pot fi liniştitoare şi nu pot fi acceptabile. Atunci când am vorbit de evoluţiile democratice ale Ucrainei, am avut în vedere, după standarde europene, şi drepturile minorităţilor naţionale. În această privinţă trebuie spus foarte limpede că această lege care a fost astăzi abrogată, lege dată în timpul regimului Ianukovici, era o lege bună şi era o lege conformă cu standardele democraţiei europene şi este încă o ţintă a diplomaţiei româneşti, aceea de a face viitorii parteneri ai noştri de la Kiev, Guvernul, autorităţile democratic alese în curând la Kiev, că asupra acestei chestiuni trebuie să revină, că nu există democraţie europeană în sensul deplin al cuvântului fără dreptul la identitate al minorităţilor naţionale”, a declarat Antonescu.
Parlamentul ucrainean a abrogat duminică o lege adoptată în 2012, în mandatul lui Ianukovici, care stabilea cadrul legal pentru o extindere a folosirii limbilor minorităţilor şi care a a permis utilizarea rusei în estul ţării, relatează postul Russia Today în pagina electronică.
Textul permitea utilizarea limbii ruse în afaceri, în şcoli, dar şi în alte domenii. Adoptarea legii a fost unul dintre punctele importante ale campaniei lui Ianukovici, destituit sâmbătă din funcţia de preşedinte al ţării. El s-a angajat la vremea respectivă să răstoarne promovarea limbii ucrainene ca singura limbă în ţară de către fostul preşedinte Viktor Iuşcenko.
“Noile autorităţi de la Kiev au o tendinţă naţionalistă şi consideră limba rusă o ameninţare la adresa identităţii naţionale”, comentează postul rus.
Legea prevedea că limba ucraineană este singura limbă de stat şi că, pe teritoriul Ucrainei, este garantată utilizarea limbilor regionale, care includ limbile moldovenească, română, rusă, belarusă, bulgară, armeană, găgăuză, germană, greacă modernă, poloneză, slovacă, maghiară.
Ministerul român al Afacerilor Externe reacţiona, la vremea respectivă, afirmând că România nu acceptă existenţa unei limbi moldoveneşti, referindu-se la legea aflată în dezbatere parlamentară în Ucraina care făcea distincţie între limba română şi cea moldovenească.
Postul anunţă, de asemenea, primul “eşec” al Parlamentului ucrainean, care nu a putut să îl destituie din funcţie pe şeful Înaltei Curţi Comericale Viktor Tatikov. Rezoluţia de destituire a fost votată de 223 de deputaţi, în contextul în care erau necesare 226 de voturi.
Acest eşec a avut loc după ce unii parlamentari au criticat Legislativul pentru dorinţa de a destitui judecători cu o “necesitate revoluţionară în minte”, pe care au denunţat-o ca greşită.
Potrivit agenţiei ruse Interfax, Parlamentul i-a destituit duminică din funcţii pe miniştrii Educaţiei şi Sănătăţii.
Preşedintele Senatului, liderul PNL Crin Antonescu, a declarat duminică seară că România ar trebui să joace un rol mai “accentuat” şi mai “concret” în rezolvarea crizei din Ucraina, afirmând că interesele ţării noastre sunt strâns legate de poziţionarea UE, cu relevanţă în cazul Republicii Moldova.“Trebuie să jucăm un rol mai accentuat, un rol mai concret, un rol mai direct în toate aceste chestiuni care ne privesc pe toţi şi pe noi, românii, în mod special”, a afirmat Antonescu, referindu-se la criza din Ucraina în rezolvarea căreia un rol important a avut Polonia.
“Pentru România există un interes major legat de ceea ce se întâmplă în Ucraina şi este, să spun aşa, un triplu interes. În primul rând, ca ţară care se învecinează pe o bună distanţă, are frontieră comună cu Ucraina şi ca ţară vecină Ucrainei unde trăieşte o comunitate însemnată de etnici români, aşa cum toţi ştim. În al doilea rând, este important, foarte important ce se întâmplă în Ucraina pentru România ca membru al Uniunii Europene, în al treilea rând, ca membru al Alianţei Nord-Atlantice”, a susţinut Antonescu. .
El a afirmat că este esenţial pentru România să facă tot ce-i stă în putinţă pe toate căile diplomatice “pentru ca Ucraina să existe cât mai repede, unitatea statului ucrainean să fie păstrată, stabilitatea situaţiei de acolo şi, de asemenea, evoluţiile democratice”.
Liderul PNL a apreciat că speră să nu fie doar o întâmplare, ci un simbol faptul că aceste alegerile din Ucraina vor avea loc în data de 25 mai, atunci când în ţărie din UE vor avea loc alegerile pentru Parlamentul European.
“Mi se pare foarte importantă şi o salut ca atare declaraţia domnului Olli Rehn, comisarul european pentru reformă economică, cel care, cred, a pus cel mai bine punctul pe i, cum se spune, care a vorbit explicit şi despre un ajutor financiar substanţial pentru Ucraina, o ţară aflată într-o profundă criză economică şi, mai ales, a vorbit despre obligaţia ca Uniunea Europeană să ofere Ucrainei, cum adaug eu trebuie să ofere şi ţărilor care au semnat acordul de la Vilnius, în principal Republicii Moldova, o perspectivă clară de aderare la UE. Acele condiţii şi acel calendar pe care forţele democratice pro-europene din aceste ţări să le ştie foarte bine şi către care să-şi concentreze eforturile”, a afirmat Antonescu.
El a precizat că UE trebuie să întindă o mână către Ucraina, deoarece această ţară aspiră spre valorile europene.
“Noi suntem în faţa unui eveniment istoric, pentru că Ucraina este o ţară foarte mare, e o ţară cu o populaţie considerabiă, este o ţară cu o poziţie şi o importanţă geostrategică de prim ordin, iar lupta acestor oameni, pentru mulţi chiar cu preţul vieţii, pentru valorile europene, pentru valorile democraţiei, înseamnă un efort şi o mână întinsă, o aspiraţie pe care noi avem obligaţia, când spun noi mă refer la comunitatea europeană, vreau şi cred că este nimerit ca România să vorbească mereu ca un membru al UE şi să aibă un punct de vedere foarte bine conturat în deciziile pe care UE le ia, o mână pe care Uniunea Europeană trebuie să o strângă, trebuie să o strângă mai repede, trebuie să înţeleagă că dorinţa acestor oameni de a intra în sfera de valori europene şi de ce nu în UE trebuie sprijinită şi din direcţia noastră, trebuie sprijinită dinspre Bruxelles şi trebuie sprijinită dinspre capitalele tuturor ţărilor membre ale UE”, a mai spus liderul PNL.
Preşedintele Senatului a precizat că raporturile dintre Uniunea Europeană şi Ucraina au relevanţă în cazul Republicii Moldova şi a parcursului de integrare al acesteia.
“Cu cât UE va face deschideri mai largi şi mai rapide către această parte, către această vecinătate estică, aşa cum se numeşte ea, cu atât şansele unei ţări ca Republica Moldova vor fi mai consistente şi mai apropiate de a împlini această aspiraţie pe care şi noi, ca o ţară vecină, ca o ţară soră, o susţinem”, a declarat Antonescu.
