Consiliul Suprem de Apărare a Țării are câțiva membri noi, care participă la luarea unor decizii în domeniul securității naționale, în ciuda unui trecut controversat. Din cauza lipsei de profesionalism a reprezentanților PSD, CSAT a amânat planul de înzestrare a Armatei.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) s-a reunit, marți, la Palatul Cotroceni, într-o componență parțial schimbată. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a ales mai mulţi oameni apropiaţi să conducă ministere-cheie din Guvernul Tudose. Unii dintre aceştia fac parte automat şi din CSAT, potrivit legii.
Astfel, premierul Mihai Tudose a devenit vicepreședinte al CSAT, organismul care coordonează activitățile care privesc apărarea țării și securitatea națională. Acesta era membru al consiliului și în calitate de ministru al Economiei, dar acum rolul său a devenit unul crucial. Potrivit legii, ședinţele CSAT sunt conduse de preşedintele acestuia (care este șeful statului) , iar în absenţa sa – de vicepreşedinte. Ordinea de zi se stabileşte de preşedinte, cu consultarea vicepreşedintelui. Propunerile ministerelor trebuie avizate de prim-ministru pentru a fi înscrise pe ordinea de zi.
Scandalurile lui Țuțuianu
Mai nou, din CSAT face parte și Adrian Țuțuianu, devenit ministru al Apărării, atacat de liderul PNL, Ludovic Orban, pentru relațiile cu oameni de afaceri ruși. „M-aş referi şi la Ţuţuianu, care a fost avocatul ruşilor de la Mechel, care au cumpărat combinatul de la Târgovişte şi l-au falimentat. De acolo, au luat o instalaţie extrem de importantă din punct de vedere strategic şi au dus-o în Rusia“, a acuzat preşedintele liberal. Nu este, însă, singurul semn de întrebare legat de activitatea sa. „România liberă“ a dezvăluit că Țuțuianu a fost asociat într-o firmă ce exporta armament cu controversatul om de afaceri arab Fathi Taher şi de partenerul de afaceri al lui Omar Hayssam, condamnat pentru terorism.
La masa deciziilor în CSAT a luat loc și Mihai Fifor, devenit ministru al Economiei. În iunie 2015, premierul Victor Ponta l-a propus pe acesta pentru a ocupa funcția de ministru al Transporturilor. Președintele Klaus Iohannis a respins propunerea, motivând că nu are expertiza și experiența managerială necesare gestionării domeniului complex al transporturilor.
Acum, însă, Fifor, care are un doctorat în filosofie, potrivit CV-ului său, va gestiona un domeniu cel puțin la fel de complex, fiind și membru CSAT.
Lista nou-veniților în Consiliul Superior de Apărare a Țării a fost completată de Ionuț Mișa, ministru al Finanțelor. El a fost șef al Administrației Financiare Constanța în era Radu Mazăre-Nicușor Constantinescu.
Mișa a devenit celebru după ce a anunțat desființarea Pilonului II de pensii, pentru a retracta ulterior.
Cum se iau deciziile
Pe de altă parte, Carmen Dan a supraviețuit în CSAT, în calitate de ministru de Interne.
Cariera sa este strâns legată de cea a lui Liviu Dragnea. Fostă secretară a unei școli generale, Dan a devenit consilier juridic și director executiv în Consiliul Județean Teleorman, condus de Dragnea. Înainte de a fi ministru, ea a fost și prefect al județului Teleorman.
Un alt supraviețuitor în CSAT este Tudorel Toader, ministrul Justiției. Galeria miniștrilor din CSAT este completată de Teodor Meleșcanu (Externe), sprijinit de ALDE.
Pe lângă cei șapte membri ai Guvernului, din Consiliul Superior de Apărare a Țării fac parte și cinci reprezentanți ai taberei prezidențiale. Pe lângă președintele Klaus Iohannis, în această categorie se încadrează Eduard Hellvig, directorul SRI, Silviu Predoiu, directorul interimar al SIE, Nicolae Ciucă, șeful Statului Major General al Armatei, Ion Oprișor, consilierul prezidențial pentru securitate națională.
Potrivit legii, deciziile CSAT se iau prin consens, ceea ce face ca niciuna din tabere să nu poată controla instituția.
Strategie. Înzestrarea Armatei, primul rateu al Guvernului PSD
Lipsa de profesionalism a miniștrilor PSD a avut un prim efect la ședința Consiliului Superior de Apărare a Țării de ieri. Planul de înzestrare a Armatei în perioada 2017-2026 a fost retras de pe ordinea de zi a CSAT pentru că documentul „a neglijat acordul politic pentru alocarea a 2% din PIB pentru Apărare“, a anunțat președintele Klaus Iohannis.
„Documentul a fost retras de inițiator (Ministerul Apărării Naționale) și va fi adaptat dorinței politice, urmând să fie prezentat într-o altă ședință CSAT“, a explicat Iohannis. România s-a angajat în cadrul NATO că va aloca 2% din PIB pentru Apărare. „Timpul se scurge și am atras atenția premierului, ministrului Apărării să se accelereze aceste proceduri, altfel nu mai rămâne timp fizic pentru a le duce la bun sfârșit“, a indicat Iohannis. Chiar dacă ministrul Adrian Țuțuianu a ocupat postul de câteva zile, PSD nu se poate deroba de răspundere, pentru că guvernul anterior a fost tot al social-
democraților, Gabriel Leș fiind ministru al Apărării.
La finalul ședinței CSAT, șeful statului a anunțat că a fost discutată și strategia UE pe securitate și apărare. „Reamintesc discuția despre Europa cu mai multe viteze. Când e vorba de securitate și securitatea granițelor externe, România dorește să participe“, a precizat Klaus Iohannis.
Consiliul Superior de Apărare a Țării a mărit numărul forțelor care pot fi puse la dispoziție pentru misiuni externe. Este vorba de un număr maximal de 1.793 de persoane de la MApN și 971 persoane de la MAI. A fost analizat un raport al MAI privind evoluția fenomenului migrației, în special ilegală. CSAT a aprobat raportul SRI pe 2016, care “a arătat o dată în plus cât de importantă e munca SRI pentru a ne apăra de teroriști“, a menționat șeful statului.
Citește ziarul integral în format .pdf AICI!