O data cu intrarea in piata comuna, Romania a renuntat la orice bariere de protectie fata de produsele europene. Piata alimentelor este coplesita. Cifrele arata ca anul trecut importurile de alimente au fost mai mari cu mai mult de doua miliarde de euro decat exporturile, in crestere cu o jumatate de miliard de euro fata de anul precedent.
Cel mai prost stau piata carnii si cea a mezelurilor, unde producatorii interni nu mai acopera decat 10-20 %. Cu atat mai grav cu cat exporturile de carne de porc spre piata comuna sunt oprite din cauza problemei pestei porcine. Nici macar vinul nu sta bine – jumatate din piata este dominata de importuri: Uniunea Europeana importa vin din Australia si Africa de Sud, asa ca acestea au inceput sa apara si in Romania. Piata laptelui sta mai bine – 80% din vanzari vin din productia interna, dar capitolul branzeturi este serios atacat de importuri.
Nu intamplator, anul 2008 a vazut primele demonstratii ale fermierilor cu animale cu tot, la poarta Ministerului Agriculturii. Iar cererile producatorilor au intrat in atentia publicului in momentul in care au fost atacate preturile alimentelor in hypermarketuri.
Interventia de mediator a Ministerului Agriculturii a dus in primavara la semnarea unui cod de bune practici intre producatorii romani si mai multe lanturi de mari magazine. Era vorba de reducerea numarului de taxe, toate cu reflectare in pretul catre consumator. Care a fost urmarea? "Nici una, hypermarketurile sunt la fel de agresive, se plange Nicolae stefan de la Agrostar. E o lupta inegala cu niste colosi de o putere financiara imensa. Codul de bune practici ar trebui sa devina lege ca sa se aplice. Dar nu vor putea sa treaca legea prin Parlament. Nici Consiliul Concurentei nu are forta suficienta ca sa arbitreze corect", spune el.
Conflictul se desfasoara insa intr-o ecuatie foarte stramta, dar nu numai pentru ca forta de lobby a hypermarketurilor nu poate fi negata de nimeni. Andreea Vass de la PD-L spune ca transformarea Codului de bune practici ar fi pierdere de vreme – "o carcasa de erori care ascunde problemele de fond ale agriculturii romanesti", spune ea. La randul sau, reprezentantul PSD, Valeriu Steriu, comenteaza sec: "Producatorii romani nu pot livra 40 de tone de alimente asa cum cere Metro sau Carrefour, cu frecventa neintrerupta, vreme de un an, primavara, vara, toamna, iarna. Pot importatorii."
PNL: Organizarea este esentiala
Admite ca Romania importa o parte importanta a consumului local pentru care are potential de productie.
Considera ca agricultorii romani ar putea transforma dezavantajul multitudinii de ferme mici si foarte mici intr-un avantaj tactic: realizarea de alimente cu valoare adaugata mare, produse proaspete, cu gust, traditionale.
Facilitati pentru vanzarea produselor agricole prin grupuri de producatori, de sprijinire a investitiilor in silozuri si linii de sortare si ambalare a produselor.
Programe de colectare a laptelui, de acces pe pietele urbane a producatorilor de legume-fructe, abatoare in parteneriat public privat la nivel local.
Acorduri intre producatori, astfel incat piata sa fie una concurentiala. Proasta organizare care domina producatorii de cereale, exemplifica Dacian Ciolos, face ca 60% din depozitele de cereale ale tarii sa se afle la 3 sau 4 operatori. Fermierii sunt obligati sa-si vanda graul atunci cand preturile sunt mici pentru ca nu reusesc sa-si faca impreuna silozuri, care sa le permita sa astepte preturi bune.
PDL: Stop speculantilor!
Pietele agricole ale Romaniei nu sunt organizate. Sunt dominate de importuri, speculatii si evaziune fiscala.
Oferta importatorilor este masiva, oferta autohtona de alimente este foarte dispersata. Este explicatia pentru care marile magazine prefera sa preia si sa vanda produse din import.
Prezenta asociatiilor de producatori in negocierea politicilor de pret – de la producator pana la consumator.
Reproseaza Ministerului Agriculturii ca nu a facut mai mult "ca sa identifice mecanismele speculative" si sa ceara Fiscului mai multa hotarare impotriva pietei negre din agricultura.
Propune folosirea fondurilor europene nerambursabile pentru echipamente necesare procesarii alimentelor, astfel incat cele romanesti sa aiba o valoare adaugata mai mare. Nu intamplator, remarca Andreea Vass, exportam materii prime si importam alimente procesate.
Considera ca specializarea productiei si masuri diferentiate in functie de tipul de ferme vor duce la comasarea voluntara a proprietatilor si la productii mai mari.
PSD-PC: Sprijin pentru asociatii
Promite ca in patru ani, Romania va atenua decalajul dintre importurile si exporturile de produse alimentare. Reprezentantii PSD sustin ca este vorba de un minus de 5 miliarde de euro anual.
Acreditarea europeana a asociatiilor si grupurilor de producatori, astfel incat sa poata fi sprijinite prin fonduri europene (390.000 de euro in 5 ani).
Reproseaza conducerii Aliantei D.A. de la Ministerul Agriculturii ca a neglijat sa imbunatateasca, adica sa simplifice legislatia pentru inregistrarea asociatiilor, astfel ca multi producatori s-au saturat sa mai incerce sa obtina acreditarea. Obtinerea ei inseamna ca organizatia poate deveni partener de discutie in raport cu Ministerul Agriculturii si Comisia Europeana.
Potrivit lui Valeriu Steriu, unul dintre autorii programului PSD, producatorii romani aduc pe piata cantitati mici de marfa si de calitate proasta.
Admite ca victoria producatorilor romani impotriva importurilor trebuie sa inceapa pe piata interna si nu in primul rand prin castigarea de pietei in alte tari.
