Ziua de 15 martie, în care maghiarii de pretutindeni sărbătoresc izbucnirea Revoluției de la 1848, a fost celebrată în Transilvania fără nici un incident serios. Mesajele mai contondente venite de la Budapesta au fost ignorate de maghiarii ardeleni, care spun că vor să își serbeze ziua împreună cu românii. La Cluj-Napoca, sute de oameni au participat la evenimentele publice, iar mesajele transmise deopotrivă de politicienii români și maghiari au subliniat faptul că între maghiari și români trebuie să existe înțelegere, nu dezbinare, iar greșelile trecutului nu trebuie să fie repetate.
Procesiune prin centrul Clujului
Serbarea publică a zilei revoluției maghiare de la 1848 a început cu un marș al tinerilor clujeni, care au pornit de la Institutul Teologic Reformat spre biserica romano-catolică Sfântul Mihail. Tinerii, mulți dintre ei îmbrăcați în costume tradiționale, au purtat steaguri maghiare, secuiești, dar și drapelul României și al Uniunii Europene. În biserica romano-catolică, ridicată de sași, dar folosită azi de comunitatea maghiară, a avut loc o ceremonie religioasă ecumenică. Episcopi și preoți ai bisericilor romano-catolică, evanghelică lutherană, reformată calvină și unitariană s-au rugat pentru sufletele celor căzuți în Revoluția din 1848, potrivit ClujToday.ro.
Apoi, maghiarii au pornit spre Hotelul Biasini, locul de întâlnire a revoluționarilor pașoptiști, unde au înnoptat Sandor Petoffi, dar și Nicolae Bălcescu, unde au avut loc ceremoniile oficiale. Au participat reprezentanți ai autorităților române, inclusiv primarul Emil Boc, președintele Consiliului Județean, Marius Mînzat, și prefectul Gheorghe Vușcan, dar și reprezentanții Consulatului General al Ungariei la Cluj. Alături de ei, în calitate de gazde, au fost liderii comunității maghiare clujene: vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Istvan Vakar, viceprimarul Anna Horvath, deputatul Levente Mate, senatorul Attila Laszlo sau președintele UDMR Cluj, consilierul local Botond Csoma.
Levente Molnar, cetățean de onoare al Clujului
Diplomații maghiari au citat mesajul premierului maghiar Viktor Orban, iar prefectul Gheorghe Vușcan a citat mesajul prim-ministrului Dacian Cioloș. Emil Boc a anunțat cu acest prilej că va cere Consiliului Local să îi decerneze titlul de cetățean de onoare al orașului actorului Levente Molnar, de la Teatrul Maghiar de Stat, actor care face parte din echipa filmului “Fiul lui Saul“, premiat cu Oscarul pentru cel mai bun film străin. „Valorile trebuie respectate“, le-a transmis primarul oamenilor adunați în fața fostului Hotel Biasini.
Emil Boc a fost întrerupt de unul dintre participanți, care i-a reproșat faptul că nu a instalat plăcuțe bilingve la intrarea în oraș. Primarul a dialogat cu protestatarul, iar la final a fost aplaudat la scenă deschisă de maghiarii clujeni.
La rândul său, președintele Consiliului Județean, Marius Mînzat, l-a citat pe Regele Mihai I.
„La 15 martie 1848, nu exista dezbinare între maghiarii și românii din Transilvania. De aceea, la 25 martie 1848, Avram Iancu și Alexandru Papiu-Ilarian, care erau canceliști la Tabla Regească din Târgu-Mureș, au luat parte la adunarea revoluționară maghiară din acel oraș. Dezbinarea a intervenit mai târziu. Desigur, este tentant să dăm vina pentru acest lucru pe intrigile unora și altora. În realitate, însă, vina este a noastră, a ardelenilor maghiari și români. Atunci, înaintașii noștri au abandonat dialogul pentru arme. Din acel război civil nimeni nu a avut de câștigat. Noi trebuie să ne asumăm această lecție a istoriei și să nu repetăm niciodată greșeala înaintașilor noștri. Românii nu trebuie să se supere pe maghiari pentru că sărbătoresc 15 martie, după cum maghiarii se pot bucura împreună cu românii de 1 Decembrie. Bucuria unora nu trebuie să mai însemne supărarea altora. Acest lucru este posibil dacă ne amintim că, la 1848, deviza deopotrivă a revoluționarilor români și maghiari era: Libertate, Egalitate, Frățietate. Noi, români și maghiari, am demonstrat că știm să prețuim libertatea și să luptăm pentru ea, uneori chiar cu prețul vieții. Dezideratul egalității este atins azi, în mare parte. Rămâne doar să ne clădim viitorul în spiritul fraternității. Putem face acest lucru. Aș vrea să îl parafrazez pe Regele Mihai I și să vă amintesc că Clujul nu este o moștenire de la părinții noștri, ci este luat cu împrumut de la generațiile viitoare“, a spus Marius Mînzat, care a strâns ropote de aplauze atunci când l-a citat pe Majestatea Sa Regele Mihai I.
Încrederea dintre români și maghiari, clădită cu trudă
Vorbitorii au pus accent pe relația de încredere clădită în ultimele decenii de românii și de maghiarii ardeleni. 15 martie trebuie celebrată în pace, spune vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Istvan Vakar.
„15 martie pentru maghiari este, într-adevăr, o sărbătoare foarte importantă. Dacă o luăm din punctul de vedere al relaţiilor interetnice, tot o relaţie superbă trebuie să fie. Acea revoluţie care a pornit de la Budapesta a fost susţinută de generaţia tânără, a fost împotriva asupririi“, a spus vicepreședintele Consiliului Județean Cluj.Nu există nici un motiv pentru ca ziua de 15 martie să producă tensiuni între români și maghiari, spune istoricul Leonard Horvath.La Cluj a existat un singur incident minor.
Forțele de ordine au cerut participanților să nu arboreze drapelul albastru-roșu-galben al Transilvaniei, iar participanții s-au conformat fără să protesteze. Drapelul cu pricina conține deopotrivă simboluri ale românilor, maghiarilor și sașilor ardeleni.
„Drapelul Transilvaniei a fost arborat și de români la Marea Unire, la Alba Iulia, în 1 Decembrie 1918. Nimeni nu vrea să jignească vreun sentiment al altcuiva. A fost doar o mică neînțelegere. Noi, în Transilvania, trebuie să trăim în pace“, a adăugat istoricul Leonard Horvath, care conduce filiala municipală a ALDE.
