Site-ul WikiLeaks publică aproape 400.000 de documente militare clasificate legate de războiul din Irak, aceasta fiind probabil cea mai mare scurgere de astfel de informaţii din istorie, relatează CNN, potrivit NewsIn.
Noile documente oferă o imagine detaliată despre câţi civili irakieni au fost ucişi, o nouă imagine despre rolul jucat de Iran în susţinerea militanţilor irakieni şi câte abuzuri au fost comise de armata şi poliţia irakiană, potrivit New York Times (NYT). Despre acest din urmă subiect, WikiLeaks acuză comandanţii americani de ignorare a torturii.
NYT a fost unul dintre puţinele ziare care au avut acces anticipat la documente. Potrivit documentelor, majoritatea civililor ucişi au fost asasinaţi de alţi irakieni.
Armata americană contactează acum irakienii numiţi în documente, a spus purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Geoff Morrell. “Sunt 300 de nume de irakieni despre care credem că sunt în pericol în mod deosebit. Am transmis informaţia forţelor americane din Irak, care acum contactează respectivii irakieni pentru a le asigura protecţie”, a subliniat el.
Pentagonul nu avertizase civilii irakieni care au cooperat cu SUA că numele lor ar putea fi postate pe Internet.
Pentagonul a criticat aspru publicarea documentelor,care, potrivit Wikileaks, ar fi în număr de 391.823. “Este vorba despre informaţii secrete care nu trebuiau expuse. Cea mai mare temere a noastră este că trupele vor fi într-un pericol şi mai mare. Vor fi expuse tactici, tehnici şi proceduri – cum operează trupele pe câmpul de luptă, cum răspund când sunt atacate, capacităţile echipamentelor noastre…cum cultivăm sursele şi cum lucrăm cu irakienii”, potrivit Pentagonului.
După publicarea anterioară a 77.000 de documente clasificate legate de Afganistan, generalul Mike Mullen a spus că WikiLeaks “are mâinile pătate de sânge”. Editorul WikiLeaks, Julian Assange, a declarat că site-ul este”mai viguros” acum comparativ cu procesul privitor la Afganistan.
Documentele prezintă şi rolul Iranului în ajutarea militanţilor irakieni, prin furnizarea de arme, printre care cel mai periculos tip de bombe pentru amplasarea pe drumuri. Militanţi irakieni s-au dus în Iran pentru antrenamente ca lunetişti şi în folosirea explozibililor, potrivit NYT.
Potrivit unei analize a The Guardian, documentele prezintă detalii despre torturi, execuţii sumare şi crime de război. Autorităţile americane nu au anchetat sute de informaţii despre abuzuri, tortură, viol şi crime comise de poliţia şi armata irakiană, potrivit documentelor.
NYT a spus că sute de informaţii despre bătăti, incendieri şi torturi sugerează că “astfel de tratamente nu erau rare”. Regulile militare cer forţelor să raporteze abuzurile la autorităţile irakiene, dar NYT sugerează că acest lucru s-a întâmplat în puţine cazuri.
Grupul Iraq Body Count a spus că noile documente prezintă 15.000 de decese în rândul civililor, despre care până acum nu s-a ştiut, bilanţul ajungând astfel la 122.000 de morţi civili.
Assange a subliniat că noile documente prezintă “probe clare privitoare la crime de război” comise de forţele coaliţiei şi de forţele irakiene. Morrell a respins acuzaţiile. “Am văzut fiecare document. Nu este nimic aici care să indice crime de război. Dacă ar fi fost, am fi investigat cu mult timp în urmă”, a asigurat el.
Un grup de experţi a spus că documentele prezintă 109.032 decese în Irak- 66.081 civili, 23.984 rebeli, 15.196 forţe irakiene şi 3.771 forţe ale coaliţiei.Grupul este format din 20 de experşi ai Departamentului Apărării.
Potrivit lui Assange, documentele conţin mai mult de 1.000 de informaţii despre torturarea sau abuzarea deţinuţilor de către forţele irakiene şi se aşteaptă ca 40 de procese privitoare la decese să fie demarate în urma scurgerii de informaţii.
El a respins acuzaţia privitoare la punerea în pericol a forţelor americane şi a civililor irakieni, declarând că Pentaginul “nu poate numi o singură persoană care să fi avut de suferit” din cauza publicării anterioare a documentelor despre Afganistan. Ryan Crocker, fost ambasador american în Irak, s-a declarat îngrijorat de securitatea irakienilor numiţi în documente.
