11.6 C
București
luni, 20 septembrie 2021

VIDEO Otopeni. Taximetriştii pirat sunt ca prostituatele. Unii au amenzi şi de 30.000 lei, dar nu le plătesc

Pe cel mai mare aeroport al României, taximetria-pirat rămâne o afacere profitabilă. După scandalul iscat de uciderea unei studente japoneze, intervenţia autorităţilor a avut un singur rezultat: piraţii continuă să-şi racoleze „clienţii”, doar că o fac acum ceva mai discret.

 

La o jumătate de lună după uciderea studentei japoneze de 21 de ani, „taximetriştii piraţi” agăţau muşte-rii cu aceeaşi lejeritate ca înainte de crimă şi securitatea pasagerilor era ca şi inexistentă. Fiindcă autorităţile aeroportului o dădeau cotită, arătând cu degetul spre poliţie şi invers, iar călătorii erau agasaţi în continuare de mafia aeroportului, ambasadorul Japoniei la Bucureşti a avut o ieşire publică dură, în care a asociat „păstrarea bunelor relaţii” cu găsirea unei soluţii de civilizare a Aeroportului Otopeni.

În ziua următoare discursului ambasadorului, ministrul de Interne, Mircea Duşa, a ieşit din letargia autistă şi a dat iama „în persoană”, însoţit de armate de poliţişti, inspectori etc., şi le-a verificat taximetriş-tilor actele, starea tehnică a maşinilor, dacă aparatele de taxat sunt calibrate şi dacă au „maimuţe” (dispozitive prin care se umflă costul călătoriei). Taximetriştii prinşi că poartă şlapi au fost sancţionaţi. La trei săptămâni după „vizita inopinată” a ministrului Duşa, RL a făcut mai multe vizite incognito la Aeroportul Henri Coandă, ca să vadă ce s-a ales de taximetriştii-pirat. Într-o operaţiune incognito, colega mea Laura s-a dat o călătoare sosită la aceeaşi oră de seară (21.00) la care a aterizat studenta japoneză în urmă cu mai bine de o lună.

Întocmai ca în cazul tinerei ucise, printre bagajele la vedere ale „călătoarei” noastre se numărau o cameră video performantă, un laptop şi un telefon mobil de fiţe. Colega mea a stat în terminalul de sosiri timp de două ore, însă, deşi mai multe persoane s-au învârtit în jurul ei, nimeni nu a racolat-o. Mai mult, ziarista deghizată în „turistă” s-a aşezat pe acelaşi scaun pe care, în urmă cu trei săptămâni, taximetriştii piraţi au acostat o altă tânără, din Turkmenistan. În cele două ore cât am supravegheat terminalul de sosiri, echipele de poli-ţişti s-au perindat aproape încontinuu pe lângă zonele de ieşiri/intrări, dar şi în sălile de aşteptare. În jurul orei 23.00, doi poliţişti au agăţat un bărbat voinic, îmbrăcat în roşu şi l-au escortat la maşina jandarmeriei. Din dialogul poliţiştilor cu personajul pe care-l escortau, am auzit doar atât: „Măi, dar tu în fiecare seară ai câte un văr care soseşte cu avionul din străinătate?”.

„Sunt exact ca prostituatele”

Am discutat cu câţiva poliţişti din Poliţia Transporturi de pe Otopeni despre situaţia taximetriştilor-pirat. În ciuda raziilor constante pe care le fac în terminalele de sosiri şi plecări, am perceput la poliţişti o stare de spirit resemnată în faţa unui fenomen care-i face să se simtă neputincioşi. Iată de ce: „Ei sunt aici. Nu-i vedeţi dumneavoastră, dar noi îi cunoaştem. Sunt mai cuminţi, nu mai ies în evidenţă, dar n-au dispărut. Nu avem ce le face. Noi, când îi vedem că acostează un călător, îi luăm cu noi şi îi ţinem închişi în secţie 2-3 ore cât îi interogăm, le luăm declaraţii şi îi amendăm, dar după aia trebuie să le dăm drumul, iar ei se întorc în acelaşi loc din aeroport de unde i-am săltat. Nu se tem de noi. Unii dintre piraţi au primit amenzi de 200-300 de milioane de lei vechi, însă nu au plătit nici una. Pur şi simplu nu le pasă. Am sunat la autorităţile din localităţile de domiciliu şi am întrebat dacă s-a trecut la încasarea amenzilor, însă ni s-a dat cu flit.

Angajaţii din subordinea primăriilor sunt mână în mână cu ei. În plus, nici legea nu ne ajută, că înainte vreme amenzile neplătite se converteau în zile de arest. De când s-a abrogat această prevedere din lege, pur şi simplu nu se mai tem. Dacă primăriile ar vrea, ar putea să-i oblige ca în contul amenzilor să presteze muncă în folosul comunităţii, însă nimeni nu o face, că au pile. Aceşti taximetrişti sunt exact ca prostituatele care adună teancuri de amenzi, dar nu plătesc niciodată”. Totuşi, de când efectivele de poliţişti de la Aeroportul Otopeni au fost suplimentate, racolatorii de pasageri nu mai au la fel de multă libertate de mişcare: „Când piraţii văd că stau poliţiştii fix lângă ei, aşteaptă să plecăm şi, dacă văd că nu vrem să ne dăm duşi, se plictisesc să stea degeaba, fără să poată acosta pe nimeni şi se depărtează”.   

În a treia zi de supraveghere incognito la aeroport am descoperit unde au migrat racolatorii. Nu mai „agaţă” călătorii în terminalul de sosiri, unde e poliţie multă, ci în staţia de autobuz. Cum văd că a aterizat vreun avion şi pasagerii încep să curgă pe uşi, piraţii încep să se gudure pe lângă ei şi să-i agaţe. De pildă, m-au acostat şi mi-au propus să nu merg cu autobuzul la Gara de Nord: „Vă iau doar 60 de lei. Şi vă las chiar în faţa caselor de bilete. Nici un autobuz nu vă lasă în faţa caselor de bilete”.

Un actor cooptat de RL, deghizat în ţinută business, cu laptop, revista The Economist şi cu Blackberry în mână, a mers iniţial la şirul de taxiuri agreate de aeroport. Lângă ele o dubă cu forţe de ordine, atât poliţişti cât şi angajaţi ai firmelor de pază. E asaltat de 2 şoferi de taxi dornici să îl ducă în oraş: „Cât costă?” întreabă în engleză? Răspunsul vine prompt, tot în engleză: ” I don’t know,taxi aparat..3,5 lei km, here is oficial taxi ,safe taxi”. Apoi „călătorul” coboară la iesirea spre parcare, in statia de autobuz si ma pregatesc „sa fiu agatat” (apel fictive,germana,etc) De data asta vine un individ direct spre el şi binevoitor îi arată cheile: „Taxi ?”.” How much ?” „70 Ron”. „Can I pay with American Express”. „Yes ,maybe !”. Actorul deghizat în călător cere timp de gândire şi se preface că vorbeşte la telefon. Piratul se îndepărtează pentru un minut, după care începe să se ţină scai de „călătorul nostru”, care, ca să scape de racolator, îi explică în engleză că a sunat la hotel şi hotelul i-a trimis taxi. Taximetristul pirat devine nervos şi se uită cu silă în ochii „srăinului”, însă îi vede pachetul de ţigări. Îi arată cu degetul pachetul şi în română zice: „ţigara”, mimând un pufăit. Călătorul îi dă o ţigară şi scapă. Cincizeci de metri mai încolo, în parcarea unde îşi piraţii îşi fac veacul, o dubă de poliţie interoghează pe şoferul unei maşini. E racolator.

Urmează reglementări

Subiectul tinerei studente japoneze ucise de un taximetrist-pirat a ajuns ieri şi pe agenda şedinţei de guvern la care s-a convenit reglementarea taximetriei în zona celui mai mare aeroport al României. Iată ce i-a spus Victor Ponta ministrului de Interne: „La un moment dat, legăturile de cauzalitate sunt ciudate între ce au taximetriştii ca şi tarif şi crima comisă, nu e o legătură directă, dar, într-adevăr, harababura de acolo trebuie îndreptată şi vă rog să veniţi cu proiectul de hotărâre de guvern”.

Mulţumim actorului Marius Ionescu pentru sprijinul acordat în realziarea acestui material

Ultima oră
Pe aceeași temă