29 C
București
sâmbătă, 28 mai 2022
AcasăSpecialUnul din zece parlamentari este în afara legii

Unul din zece parlamentari este în afara legii

Zece senatori şi 22 de deputaţi au fost declaraţi, ieri, incompatibili de către Agenţia Naţională de Integritate, iar în cazul a patru dintre ei au fost sesizaţi şi procurorii pentru o posibilă săvârşire a infracţiunii de fals în declaraţii. Cu foarte puţine excepţii, aleşii indicaţi ieri de ANI s-au situat în afara legii încă de la preluarea mandatului de parlamentar, iar motivul care a generat starea de incompatibilitate este extrem de simplu: nu au renunţat la afacerile pe care le derulau.

Cei 32 de ieri se adaugă însă unei liste deja prea lungi de incompatibili sau aleşi cu dosare. În momentul acesta, avem cel puţin încă 16 senatori şi deputaţi declaraţi incompatibili sau în conflicte de interese, pentru alţi doi s-a pronunţat deja definitiv Curtea Supremă şi trebuiau de mult să-şi fi pierdut mandatele (este vorba de liberalul Akos-Daniel Mora şi democrat-liberalul Ştefan Stoica), iar alţii sunt urmăriţi penal sau trimişi în judecată pentru diferite fapte de corupţie. Mai par să scape doar foştii miniştri (vezi cazul lui Daniel Chiţoiu), pentru care este nevoie de avizul Camerei din care fac parte pentru ca procurorii să poată începe urmărirea penală.

Primul parlamentar care şi-a pierdut mandatul pe motiv de incompatibilitate a fost, în le­gislatura trecută, conservatorul Sergiu Andon. În cazul acestuia, la sesizarea ANI, Curtea Supremă a decis că este incompatibil deoarece fusese avocat într-un proces de corupţie.

Ulterior, şi-a pierdut mandatul de senator liberalul Mircea Diaconu, la capătul a multor luni de tergiversări (a fost nevoie inclusiv de sesizarea Curţii Constituţionale de către CSM pentru ca Senatul să ia act de încetarea mandatului). Apoi, în actuala legislatură, a venit rândul deputatul PSD Aurel Nechita să spună „adio“ funcţiei de parlamentar, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat dreptate ANI, care-l declarase incompatibil deoarece fusese în perioada 12 mai 2005-19 decembrie 2008, în acelaşi timp, şi decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos“ din Galaţi.Odată înregistrate aceste trei cazuri, aleşii au devenit mult mai prevăzători, dându-şi seama probabil că, în acest ritm de revocare a mandatelor, Parlamentul va devenit mult mai gol în scurt timp. Aşa se face că am ajuns acum să existe două decizii definitive ale Curţii Supreme pe incompatibilitate, iar Senatul şi Camera Deputaţilor se fac că nu le văd. Este vorba de senatorul PNL Akos-Daniel Mora şi deputatul PDL Ştefan Stoica. ANI a cerut din nou, marţi, revocarea acestora din funcţie, dar nici unul din liderii Parlamentului nu a considerat necesar să reacţioneze.

„România liberă“ va prezintă doar câţiva din incompatibilii aflaţi acum în Parlament:

Citeşte şi: Epidemie de incompatibilitate în Parlament: ANI a mai descoperit 32 de aleşi cu probleme

Kerekes Karoly, deputat UDMR: trimis în judecată, în ianuarie 2014, pentru conflict de interese, după ce inspectorii de integritate au constatat că şi-a angajat fiul la biroul parlamentar şi a încheiat contracte de prestări servicii cu soţia sa.

Anghel Stanciu, deputat PSD: trimis în judecată, în noiembrie 2013, pentru conflict de interese, deoarece şi-a angajat fiul şi nora la biroul parlamentar din Iaşi. Procurorii au fost sesizaţi de ANI, în decembrie 2011.

Mate Andras-Levente, deputat UDMR: trimis în judecată sub acuzaţia de conflict de interese, deoarece şi-ar fi angajat ilegal soţia la biroul parlamentar din Cluj. În februarie 2014, dosarul său a fost trimis la judecătorul de Cameră Preliminară, potrivit noului Cod Penal.

Ghervazen Longher, deputat minoritatea poloneză: trimis în judecată, de procurori, tot pentru conflict de interese, deoarece şi-ar fi angajat şi fratele, şi sora la Camera Deputaţilor. Cât despre procesul cu ANI, l-a pierdut în octombrie 2013 şi ar trebui să-şi piardă mandatul.

Oana Niculescu-Mizil, deputat PSD: găsită de ANI în conflict de interese în septembrie 2011, a fost trimisă în judecată de procurori în septembrie 2013. Asemenea altor colegi, ea şi-a angajat mama la biroul parlamentar.

Florin Costin Pâslaru, deputat PSD: tot ca urmare a sesizării ANI, procurorii l-au trimis în judecată, în ianuarie 2014, pentru conflict de interese, după ce şi-a angajat fiul, în perioada 2009-2012, la biroul parlamentar.

Sorin Constantin Lazăr, senator PSD: în martie 2013, procurorii începeau urmărirea penală în cazul său, după ce ANI l-a găsit, în noiembrie 2011, în conflict de interese pentru că şi-a angajat fiul la biroul parlamentar.

Ecaterina Andronescu, senator PSD: acuzată de ANI, în iunie 2011, de conflict de interese, deoarece nu s-ar fi suspen­dat din funcţia de manager al unui proiect pentru masteranzi, dar şi de incompatibilitate. Se judecă încă, la Curtea Supremă.

Trifon Belacurencu, senator PSD: declarat incompatibil în noiembrie 2011, a pierdut procesul cu ANI, în prima instanţă, la Curtea de Apel Constanţa. A depus recurs, care se va judeca, din noiembrie 2014, la
ICCJ.

Valer Marian, senator ex-PSD: declarat incompatibil în august 2013, deoarece a fost şi administrator la două firme, a atacat decizia ANI la Curtea de Apel Bucureşti.

Liviu Harbuz, deputat PSD: declarat incompatibil în august 2013, deoarece a fost şi comerciant persoană fizică autorizată.

Toader Dima, deputat PSD: declarat incompatibil în iulie 2013, deoarece a fost simultan şi administrator al unei firme. A atacat decizia la Curtea de Apel Iaşi.

Mircea Man, deputat PDL: s-a aflat în stare de incompatibilitate pe când era şeful CJ Maramureş, deoarece a ocupat simultan şi funcţia de membru în CA al Spitalului Judeţean de Urgenţă Baia Mare.

Florin Popescu, deputat ex-PDL: s-a aflat în conflict de interese în perioada în care a exercitat funcţia de şef al CJ Dâmboviţa, întrucât a semnat contracte şi acte adiţionale între Consiliul Judeţean şi firma la care a fost asociat. ANI a sesizat în cazul său, în aprilie 2013, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti.

Steluţa Gustica Cătăniciu, deputat PNL: s-a aflat în conflict de interese, potrivit ANI, în perioada când era consilier local la Cluj-Napoca, deoarece ar fi acordat asistenţă juridică unei firme care era în litigiu cu muni­cipalitatea. Deputatul a atacat în instanţă decizia ANI, dar la sfârşitul lunii decembrie 2013, Curtea de Apel Cluj a dat dreptate Agenţiei.

Liviu Pop, senator PSD: declarat incompatibil, în noiembrie 2012, pentru că din postura de ministru al Educaţiei ar fi „avantajat patrimonial Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), organizaţie cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii cinci ani“. Pop a atacat decizia ANI, iar pe 7 martie procesul său a ajuns la final: Curtea Supremă a decis că ANI a avut dreptate când l-a declarat incompatibil. Sesizaţi de Agenţie, procurorii au decis însă, în iulie 2013, neînceperea urmăririi penale a fostului ministru.

Sunt şi parlamentari care au câştigat procesele cu ANI:

Nicolae Robu (PNL): Actualul primar al Timişoarei a fost declarat incompatibil pe când era senator, deoarece a deţinut simultan şi funcţia de rector al Universităţii Politehnica din Timişoara. Curtea de Apel Timişoara a dat dreptate ANI, în februarie 2012, dar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a invalidat verdictul, în noiembrie 2013.

Florian Popa (senator PSD): Fostul rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ a câştigat, în ianuarie 2014, procesul cu ANI, la Curtea Supremă.

Trei parlamentari – Sergiu Andon, Mircea Diaconu şi Aurel Nechita – şi-au pierdut până acum mandatul pe motiv de incompatibilitate. Alţi doi trebuiau să le urmeze: Akos-Daniel Mora şi Ştefan Stoica.

Realitate. Când ajung senatori sau deputaţi, mulţi politicieni „uită“ să respecte legile, deşi ei ar trebui să contribuie tocmai la conceperea lor.

Epidemie de incompatibilitate în Parlament

Citeşte şi: Parlamentul, refugiu pentru corupţi

(Andreea Nicolae)

Zece senatori şi 22 de deputaţi au fost declaraţi, ieri, incompatibili de către Agenţia Naţională de Integritate, iar în cazul a patru dintre ei au fost sesizaţi şi procurorii. Cu foarte puţine excepţii, aleşii s-au situat în afara legii încă de la preluarea mandatului de parlamentar, iar motivul care a generat starea de incompatibilitate este extrem de simplu: nu au renunţat la afacerile pe care le derulau. Cei 32 de ieri se adaugă unei liste deja
prea lungi de incompatibili sau aleşi cu dosare.

În Legea 161/2003, calitatea de senator sau deputat este incompatibilă cu o serie de funcţii, precum cea de „administrator“, „membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale“, „comerciant persoană fizică“, precum şi cu funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local. Cei declaraţi de ANI ca fiind incompatibili au posibilitatea să atace în instanţă decizia Agenţiei.

La capătul procesului, care poate dura ani de zile (după cum ne arată cazurile mai vechi de parlamentari incompatibili), dacă verdictul le este defavorabil, aleşii îşi vor pierde mandatul. Aceasta deoarece Legea nr. 176/2010 prevede că nerespectarea regimului incompatibilităţilor constituie temei pentru eliberarea din funcţie şi atrage interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data rămânerii definitive a raportului de constatare a incompatibilităţii.Mai trebuie menţionat că în cazul a patru dintre parlamentarii declaraţi ieri incompatibili au fost deja sesizaţi şi procurorii pentru posibila săvârşire a infracţiunii de fals în declaraţii, deoarece au „omis“ să-şi declare unele calităţi (deşi, din nou, legea îi obliga).

Cum se apără partidele şi cei vizaţi

Printr-un comunicat de presă, PNL, partidul în rândul căruia se găsesc cei mai mulţi parlamentari incompatibili, a declarat că respectă cadrul legal în materie, dar precizează că fiecare dintre senatorii şi deputaţii vizaţi ar avea dreptul să conteste raportul ANI de evaluare. „Doar justiţia poate stabili, printr-o hotărâre definitivă, situaţia fiecăruia dintre cei în legătură cu care ANI a constatat starea de incompatibilitate“, se arată în comunicatul PNL.

La rândul său, deputatul liberal Petre Roman a declarat că va contesta decizia Agenţiei şi consideră că inspectorii de integritate nici măcar nu ar fi trebuit să ia în discuţie activitatea sa ca persoană fizică autorizată.

„Decizia este contestabilă din ambele puncte de vedere, şi legal, şi funcţional“, a comentat Roman, adăugând că Agenţia ar trebui să stabilească „în esenţă“ dacă un demnitar a avut o lipsă de integritate în exercitarea mandatului său. „Or, cel puţin în cazul meu, pe PFA-ul pe care îl deţineam nu am avut niciun fel de operaţiuni cu venit de cu vreo doi ani înainte de a participa în alegeri, iar după aceea, nici atât“, a mai spus Roman, citat de Mediafax.

Şi deputatul PNL Ioan Viorel Teodorescu a precizat că va ataca în instanţă raportul ANI şi s-a mulţumit să spună că inspectorii nu au dreptate, fără a oferi alte precizări.

La rândul său, deputatul PNL Adrian Oroş a declarat că el a fost administrator „la un biet cabinet veterinar pentru câini şi pisici“ şi că rămâne ca ANI să demonstreze că el şi-a folosit funcţia de deputat pentru cabinetul veterinar.

Neîntemeiat este considerat raportul ANI şi de către senatorul PSD Dumitru Marcel Bujor, care argumentează că firma respectivă are activitatea suspendată. „Eram eu cu soţia acolo, am ieşit de acolo, a rămas soţia, dar societatea, care era un chioşculeţ, era suspendată de trei ani“, a arătat Bujor.

PNL: 15+1 incompatibili

Petre Roman, deputat de Braşov: incompatibil din 20 decembrie 2012, deoarece deţine şi calitatea de persoană fizică autorizată. Fostul premier s-a înscris în PNL în 2008, iar la alegerile din decembrie 2012 şi-a câştigat mandatul candidând împotriva fostului ministru de Finanţe Gheorghe Ialomiţianu (PDL).

Petru Ehegartner, senator de Timiş: incompatibil, fiindcă a fost, periodic, administrator la trei firme.

Sebastian Grapă, senator de Braşov: incompatibil, deoarece a deţinut, timp de mai multe luni, şi calitatea de admi­nistrator la două societăţi comerciale. Anul trecut, Grapă (ex-PSD) s-a aflat în atenţia presei după ce i s-a pus poprire pe indemnizaţia de parlamentar, fiindcă nu îşi plătise taxele locale în ultimii patru ani. În 2010, Prefectura Braşov a sesizat ANI, invocând un posibil conflict de interese al consilierului judeţean Sebastian Grapă, în condiţiile în care firmele aparţinând acestuia şi rudelor sale derulau contracte încheiate cu Consiliul Judeţean de circa 17 milioane de euro.

Liviu Titus Paşca, senator de Maramureş: incompatibil aproape un an de zile, deoarece a fost şi administrator la o societate comercială.

Ştefan-Liviu Tomoiagă, senator de Călăraşi: incompatibil în perioada 19 decembrie 2012 – 12 septembrie 2013, deoarece a fost şi administrator la o firmă.

Ionuţ Elie Zisu, senator Argeş: incompatibil în perioada 19 decembrie 2012 – 11 decembrie 2013, fiind şi comerciant persoană fizică autorizată.

Florin Ciurariu, deputat de Vaslui: incompatibil din 20 decembrie 2012, deoarece are şi o întreprindere individuală.

Anton Doboş, deputat de Iaşi: incompatibil, deoarece a deţinut şi funcţiile de administrator la SC E.ON Moldova Distribuţie SA şi de cenzor supleant la o societate comercială. Fiindcă cele două funcţii nu au fost precizate în declaraţiile de interese, ANI a sesizat Parchetul pentru posibila săvârşire a infracţiunii de fals în declaraţii.

Traian Dobrinescu, deputat de Vâlcea: incompatibil din 20 decembrie 2012, deoarece a fost sau este şi administrator la două firme.

Constantin Enea, deputat de Dolj: incompatibil începând cu data de 20 decembrie 2012, deoarece deţine şi calitatea de persoană fizică autorizată.

Nechita-Adrian Oroş, deputat de Cluj: incompatibil în perioada 20 decembrie 2012 – 8 aprilie 2013, fiind şi asociat şi administrator la o societate comercială.

Ioan Tămâian, deputat de Sibiu: incompatibil în perioada 20 decembrie 2012-10 aprilie 2013, deoarece a fost şi asociat la două firme.

Ioan Viorel Teodorescu, deputat de Giurgiu: în actualul mandat de parlamentar, s-a aflat în incompatibilitate între 20 decembrie 2012 şi 1 aprilie 2013, fiind şi membru în CA la două societăţi comerciale de interes local, înfiinţate de Consiliul Local al Municipiului Giurgiu (SC Tracum SA Giurgiu şi SC Administraţia Zonei Libere Giurgiu SA.). Din cauza participării în CA al societăţilor menţionate, ANI a constatat că liberalul s-a aflat în incompatibilitate şi pe când era consilier local (perioada 31 martie 2011-22 iunie 2012).

Ştefan Petru Thuma Hubert, deputat de Ilfov: incompatibil în perioada 20 decembrie 2012 – 24 mai 2013, fiind şi administrator la o firmă.

Daniel Cătălin Zamfir, deputat de Braşov: incompatibil, de la preluarea mandatului, deoarece a deţinut şi deţine şi calităţile de administrator la o firmă şi, res­pectiv, de persoană fizică autorizată.

Sorin Ilieşiu, senator de Sibiu: incompatibil în perioada 19 decembrie 2012-11 fe­bruarie 2013, deoarece a deţinut simultan şi calitatea de administrator al unei societăţi comerciale. Ilieşiu a fost exclus recent din PNL, după ce a propus, în contextul discuţiilor despre ieşirea liberalilor de la guvernare, ca actualul preşedinte al PNL, Crin Antonescu, „să facă un pas înapoi“, iar conducerea partidului să fie preluată, interimar, de Călin Popescu Tăriceanu. Ulterior, a fost invitat de liderul PSD Sibiu, Ioan Cindrea, să se alăture PSD. Momentan, este senator neafiliat.

PSD+UNPR: 8 incompatibili

Dumitru Marcel Bujor, senator de Bacău: incompatibil de la preluarea mandatului, fiindcă este şi administrator la o firmă.

Matei Suciu, senator de Timiş: incompatibil în perioada 19 decembrie 2012 – 9 ianuarie 2014, deoarece a fost şi administrator la două firme. Pentru că nu şi-a trecut calitatea de administrator în declaraţiile de interese, ANI a sesizat şi Parchetul de pe lângă ICCJ.

Dorel Covaci, deputat de Timiş: incompatibil, deoarece a fost şi este şi admi­nistrator la două societăţi comerciale. În cazul lui, ANI a sesizat Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sub suspi­ciunea săvârşirii infracţiunii de fals în declaraţii (nu şi-a trecut în declaraţiile de interese din perioada 2008-2013 funcţiile de administrator).

Ion Ochi, deputat de Braşov: incompatibil, tot din 20 decembrie 2012, deoarece este şi administrator la două firme. Nu şi-a trecut calitatea de administrator în declaraţiile de interese depuse, aşa că ANI a sesizat Parchetul de pe lângă ICCJ.

Marian Cătălin Rădulescu, deputat de Argeş: incompatibil de la preluarea mandatului, pentru că este şi administrator-preşedinte al unei firme.

Sorin Ioan Roman, deputat de Bihor: aflat la al doilea mandat, este în stare de incompatibilitate din 19 decembrie 2008. În tot acest timp, a fost şi comerciant persoană fizică.

Ion Şcheau, deputat de Arad: incompatibil din 20 decembrie 2012, deoarece este şi administrator la o societate comercială.

Miron Alexandru Smarandache, deputat de Bacău: incompatibil de la preluarea mandatului, fiind şi administrator la o firmă.

PC: 3 incompatibili

Mihai Niţă, senator de Olt: incompa­tibil, deoarece deţine şi calitatea de administrator la o firmă.

Ion Diniţă, deputat de Braşov: incompatibil în perioada 20 decembrie 2012 – 23 ianuarie 2013, deoarece a fost şi admi­nistrator la o societate comercială.

Ioan Moldovan, deputat de Cluj: incompatibil, deoarece este şi administrator la o societate comercială.

PP-DD: 2 incompatibili

Cornel George Comşa, deputat de Alba: incompatibil din 20 decembrie 2012, deoarece este şi administrator la două societăţi comerciale.

Ştefan Petru Dalca, deputat de Arad: incompatibil în perioada 20 decembrie 2012 – 12 februarie 2013, deoarece a fost şi administrator la o firmă.

UDMR: 2 incompatibili

Laszlo Attila Klarik, senator de Covasna: incompatibil, fiindcă şi-a păstrat, după preluarea mandatului de parlamentar, calitatea de reprezentant al CJ Covasna în AGA a SC Gospodărie Comunală SA Sfântu Gheorghe.

Zsolt Molnar, deputat de Timiş: incompatibil, din 20 decembrie 2012, fiindcă are şi calitatea de persoană fizică autorizată.

PNŢCD: 1 incompatibil

Ioan Mihăilă, deputat de Bucureşti: incompatibil tot de la preluarea mandatului, fiind şi administrator la două firme.

 

Efect

Interdicţie pentru Mircea Diaconu la europarlamentare

Ca urmare a stării de incompatibilitate constatate, în iunie 2012, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la sesizarea ANI, Mircea Diaconu nu poate candida pe lista PNL pentru alegerile europarlamentare din 25 mai. Atenţionarea a fost formulată de ANI, potrivit căreia fostul ministru al Culturii are interdicţia de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani, adică până pe 19 iunie 2015. Agenţia a precizat acest lucru în contextul în care preşedintele liberal, Crin Antonescu, a anunţat, marţi seară, că Mircea Diaconu va ocupa un loc eligibil pe lista de candidaţi a PNL. În ciuda atenţionării venite din partea ANI, liberalii şi-au menţinut şi ieri intenţia de a-l plasa pe fostul ministru pe lista de candidaţi, arătând că decizia aparţine Biroului Electoral Central, unde se depun contestaţiile cu privire la candidaturi.

 

Cele mai citite

Rusia a trecut la jaf în stil mare. Un vapor plin a plecat din portul Mariupol

De la furturi de mărunțișuri, acum Rusia a trecut la furt cu navele din Ucraina, ceea ce cu siguranță criza alimentară și cea a...

Irina Begu s-a calificat în optimile de finală de la Roland Garros

Irina Begu (31 de ani, 63 WTA) a învins-o pe franțuzoiaca Leolia Jeanjean (26 de ani, 227 WTA) cu scorul de 6-1 6-4 și...

Norme mai stricte privind protecția consumatorilor intră în vigoare azi

Directiva privind o mai bună asigurare a respectării normelor Uniunii Europene în materie de protecţie a consumatorilor şi modernizarea acestor norme intră în vigoare...
Ultima oră
Pe aceeași temă