Guvernul a convenit cu primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, anularea datoriilor RADET către CET-uri şi unificarea ELCEN – compania de stat care le deţine – cu distribuţia RADET. Proiectul concesiunii regiei ar putea include astfel şi preluarea CET-urilor de investitori privaţi.
Guvernul a decis miercuri, în cadrul unei şedinţe de Guvern la care a fost invitat şi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, anularea penalităţilor istorice acumulate de RADET faţă de ELCEN (1,1 miliarde lei), precum şi unificarea celor două unităţi, astfel încât activităţile de producţie şi distribuiţie să fie integrate.
ELCEN, filiala bucureşteană a companiei de stat Termoelectrica, considerată gaură neagră de către FMI, ar trebui privatizată până la finele acestui an, potrivit angajamentelor luate anul trecut de către Guvern. ELCEN deţine cele patru mari CET-uri bucureştene, anume Sud, Vest, Grozăveşti şi Progresul.
Promisiunile făcute de Guvern primarului ar semnifica faptul că cele patru CET-uri vor ajunge în subordinea primăriei, în cadrul unei companii care va include şi distribuţia de căldură RADET. ELCEN vinde energia termică către RADET la un preţ reglementat, după care regia o livrează consumatorului final. Datoriile curente ale RADET către ELCEN sunt de circa 1 miliard de lei, la care se adaugă penalităţi de 1,1 miliarde de lei, datorie acumulată pe parcursul a 15 ani.
Atât premierul, cât şi primarul general au arătat că este necesar ca regulamentul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) şi modul de calcul al penalităţilor să fie modificate, astfel încât să fie evitată acumularea unor noi penalităţi.
Vis vechi al primarului general – concesionarea RADET
Una dintre vechile dorinţe ale edilului-şef este concesionarea serviciului de distribuţie a căldurii în Bucureşti. Odată unificate RADET şi ELCEN, concesiunea va privi inclusiv CET-urile, fapt care ar face regia mai atractivă în ochii unui investitor. Există însă riscul ca prin concesiune pierderile de energie din reţeaua Capitalei (23%) să nu scadă, concesionarul să fie interesat mai degrabă de obţinerea profitului decât de efectuarea investiţiilor, iar preţul energiei să crească, subvenţiile fiind tăiate de Primăria Capitalei. Totul va depinde de condiţiile contractuale impuse prin contractul de concesiune.
În primăvara acestui an, Sorin Oprescu declara că o concesionare a RADET către un operator privat, după modelul Apa Nova, ar fi o soluţie. La 13 ani după ce Primăria a concesionat serviciile de alimentare cu apă şi canalizare către firma franceză Veolia Eau, principalul acţionar Apa Nova, aceasta nu pare a fi fost o afacere bună. Bulevarde numeroase ale Capitalei se inundă când plouă torenţial din cauza reţelei de canalizări nemodernizate sau neîntreţinute.
Un studiu de oportunitate realizat anul trecut în cadrul Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti identifica trei scenarii privitoare la viitorul RADET: delegarea serviciilor către un operator deţinut 100% de Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), ceea ce înseamnă păstrarea situaţiei actuale; gestionarea directă a regiei de către PMB, ceea ce presupune că personalul trece în rândul angajaţilor Primăriei; concesionarea către un operator public-privat sau 100% privat. În prima variantă, municipalitatea ar trebui să cheltuiască în conturile regiei, în următorii 12 ani, 2,081 miliarde de euro, în a doua variantă, 1,924 miliarde, iar în cea de-a treia, 1,191 miliarde de euro. În această din urmă situaţie, municipalitatea ar suporta subvenţia pentru cetăţeni în primii doi ani, urmând ca, ulterior, operatorul să decidă dacă şi cât suportă din subvenţie. Bucureştenii plătesc în prezent 170 lei pentru gigacalorie, diferenţa până la 318 lei fiind subvenţionată de PGMB. Oficiali ai PGMB au declarat anterior către există mai mulţi investitori străini interesaţi de RADET.
