Un guvernator grec vrea să reconstruiască Colosul din Rodos, celebra statuie considerată a şasea minune din Antichitate, care s-a prăbuşit în urma unui cutremur în urmă cu peste 2.000 de ani, informează lefigaro.fr, potrivit Mediafax.
O expoziţie vernisată de curând la Muzeul Luvru, intitulată "Rhodes, une île grecque aux portes de l'Orient" ("Rodos, o insulă grecească la porţile Orientului"), a reprezentat o bună ocazie pentru a readuce în actualitate un vis mai vechi: ridicarea din nou a uriaşului din bronz şi lemn, după imaginea zeului Helios, care păzea de pe picioarele sale imense intrarea în portul din Rodos în urmă cu peste două milenii (303-225 î.e.n.). Ideea renaşterii sculpturii monumentale a lui Chares din Lindos – ce avea o înălţime de 32 de metri fără a se ţine cont de piedestalul din marmură – beneficiază de sprijinul noului guvernator al insulei greceşti Rodos.
Specialiştii în arta antică nu cred însă în acest proiect ce pare nerealizabil. După părerea lor, proiectul edilului grec ar avea un singur obiectiv – marketingul. Turismul reprezintă însă o parte importantă pentru economia insulei. Simplul anunţ al revenirii uriaşului din bronz la intrarea portului din Rodos reprezintă deja prin el însuşi o formidabilă acţiune publicitară.
Până când Colosul din Rodos va putea fi din nou admirat de turişti, el poate fi vizualizat cu ajutorul operelor de artă pe care le-a inspirat. În 1954, Salvador Dali l-a pictat într-un tablou care a devenit celebru. Sergio Leone a regizat în 1961 un formidabil film istoric. Lungmetrajul a prezentat pe marele ecran scena seismului care a dus la prăbuşirea sculpturii uriaşe, în anul 225 î.e.n. şi i-a avut în rolurile principale pe Georges Marchal şi Lea Massari. Jules Verne, căruia nu i-a lipsit niciodată imaginaţia, a readus la viaţă Zeul-Soare (Helios) în romanul "Călătorie spre centrul Pământului". La rândul său, René Goscinny, considerat unul dintre cei mai spirituali autori de benzi desenate, a personificat Colosul din Rodos sub forma unui luptător uriaş, originar din Rodos, în volumul "Asterix la Jocurile Olimpice".
