Ultimele saptamani au adus din ce in ce mai des in centrul atentiei discutiile legate de politizarea TVR si de necesitatea amendarii actualei legi de functionare a institutiei. Actualul proiect propus de comisia de la Camera Deputatilor nu aduce schimbari majore, ba, mai mult, plaseaza televiziunea publica in pozitie de subordonare directa fata de Guvern.
In urma cu doi ani atat societatea civila, Clubul Roman de Presa, Parlamentul Romaniei, cat si conducerea TVR au solicitat cu insistenta modificarea legii de organizare si functionare a SRTv. Pozitiile destul de diferite atunci se mentin si astazi, iar actualul proiect de lege aduce schimbari minime. O singura tema intruneste o unanimitate de opinie: necesitatea amendarii legii, intr-o forma sau alta, este o urgenta.
Una din temele de dezbatere care naste cele mai multe controverse este legata de vesnica dilema: Consiliul de Administratie SRTv propus de grupurile parlamentare sau unul format din profesionisti neimplicati politic, pe modelul BBC?
Ralu Filip, presedintele CNA, este unul dintre cei care militeaza de mai multa vreme pentru scoaterea totala de sub controlul politic al televiziunii publice: "Din punctul meu de vedere, numai CA al SRTv ar trebui sa fie alcatuit numai din persoane care n-au facut si nu fac parte din vreun partid politic". Raluca Turcan, unul din deputatii care au lucrat la actualul proiect de lege, a propus si aducerea a doi membri ai societatii civile in Consiliul de Administratie, lucru pe care presedintele CNA il vede ca nesemnificativ si imposibil de pus in practica: "In contextul actualelor discutii legate de ambiguitatea creata in jurul ideii de membru al societatii civile cum facem sa-i alegem?"
Tudor Giurgiu, presedintele-director al TVR, se plaseaza la mijloc: "Desemnarea membrilor CA ar trebui sa se faca pe criterii de experienta si competenta in domeniile mass-media, artistic, cultural, managerial (trebuie avute in vedere si modalitati de evitare a unor eventuale conflicte de interese in care acestia s-ar putea afla, in situatia in care provin din medii concurentiale cu posturile publice).
Suntem, totodata, de acord cu propunerea organizatiilor neguvernamentale de a-si desemna reprezentanti in Consiliul de Administratie al TVR, dar numai dupa stabilirea unor criterii stricte de selectare a organizatiilor si de numire a reprezentantilor".
Un serviciu public fara publicitate
O alta problema spinoasa, in viziunea lui Ralu Filip, o reprezinta dependenta TVR de fonduri bugetare stabilite de guvern: "Actualul proiect de lege lasa in continuare conducerea TVR cu mana si mai intinsa decat inainte spre Guvern, ceea ce o face si mai dependent de politica decat pana acum. Eu propuneam reformarea modului in care este realizata finantarea TVR prin eliminarea treptata a fondurilor guvernamentale si in favoarea abonamentelor platite pentru fiecare gospodarie. In felul acesta s-ar putea asigura un serviciu public care n-ar mai transmite publicitate si ar oferi programe de calitate, nefiind conditionate de rating". Raluca Turcan se arata sceptica: "Suna bine, dar ii transmit domnului Filip un singur lucru: in Romania acest lucru este imposibil". Turcan spune ca a avut o propunere de amendament care prevedea stabilirea bugetului alocat televiziunii publice de catre comisiile de specialitate din Parlament, dar amendamentul nu a fost sustinut si de ceilalti membri ai grupului.
In ceea ce priveste separarea functiilor de presedinte si director atat Raluca Turcan, cat si Tudor Giurgiu sustin ca aceasta este necesara si ca modalitatea de alegere a acestora ar trebui sa se faca astfel: presedintele SRTv va fi ales in Parlament, iar directorul va participa la un concurs pe baza unui proiect managerial. Separarea celor doua functii, pe care Ralu Filip o catalogheaza ca inutila, este o sabie cu doua taisuri si asta pentru ca, desi este o masura plina de bine in tari instabile politic – e cazul Italiei –, ea poate duce la o lupta continua intre cei doi. Una din schimbarile propuse de reprezentantii TVR este, conform declaratiilor lui Tudor Giurgiu, aceea ca, in cazul incalcarilor independentei editoriale, "legea sa prevada sanctiuni, altfel ele nu vor fi decat o simpla declaratie de principii".
Ultimele mandate ale presedintilor-directori ai TVR au fost mai tot timpul suspectate de subordonare politica din cauza faptului ca actuala lege prevede ca respingerea raportului de activitate anual sa duca automat la demiterea intregului CA al postului public. Situatie care nu se mai regaseste nicaieri in Uniunea Europeana, conform observatiilor facute cu ocazia unei vizite in Romania a lui Werner Rumphorst, reprezentant al European Brodcasting Union.
Tudor Giurgiu insista asupra faptului ca "acest control parlamentar asupra activitatii posturilor publice trebuie sa se efectueze cu stabilirea unor grile de evaluare a raportului anual, cu obiective clar precizate, determinate strict de indeplinirea rolului de posturi publice si de utilizarea resurselor financiare pentru realizarea acestui scop.
Ne raliem astfel la un punct de vedere exprimat de majoritatea deputatilor de la Comisia de cultura de la Camera si a reprezentantilor ONG-urilor, care erau de acord cu aceasta solutie: renuntarea la posibilitatea ca o conducere sa fie demisa prin respingerea unui raport in Parlament (susceptibila de a fi rezultatul unor jocuri politice)". Preocupare normala daca luam in calcul speculatiile care s-au facut in ultima vreme pe marginea deciziei lui Tudor Giurgiu de a o demite pe Rodica Culcer, directorul Stirilor din TVR, in schimbul trecerii raportului de activitate pe 2006.
In Ungaria, raportul anual al Consiliului de Administratie este prezentat in Parlament, impreuna cu raportul unui organism de control extern. Nu exista nici o prevedere legala privind aprobarea/respingerea raportului si eventuale consecinte pe care le-ar atrage. In cazul in care ar fi descoperite decizii ilegale, ar fi sesizate organele abilitate de control.
Yle, televiziunea publica din Finlanda, prezinta un raport anual Autoritatii de Reglementare in Comunicatii. Aceasta din urma, la randul ei, face un raport catre Guvern cu privire la activitatea postului public. Nici in acest caz nu exista vreo prevedere legala privind aprobarea/respingerea raportului si anumite consecinte pe care le-ar atrage.
La RTBF, televiziunea publica belgiana, raportul anual se finalizeaza cel tarziu la 1 septembrie si este trimis Guvernului si Consiliului superior al audiovizualului. Nu se precizeaza nimic referitor la o posibila refuzare a raportului si nici la consecintele care ar decurge de aici. In Polonia, TVP prezinta un raport anual in fata Consiliului National, dar nu exista prevederi cu privire la o posibila aprobare sau respingere a acestuia.
