Politica guvernelor care s-au perindat pe la Palatul Victoria in ultimii 16 ani le-a dat de inteles romanilor ca turismul trebuie sa scoata mai multi bani de la straini. Fiecare roman a inteles, insa, in felul sau “indicatiile” primite. Astfel, pe Litoral si in Capitala, orice persoana care nu cunostea limba romana a ajuns sa fie victima sigura in ghearele prestatorilor de servicii turistice.
Ardealul era mai cautat de calatorii occidentali, nu atat datorita lui Dracula cat a serviciilor de calitate si a preturilor decente aplicate pentru acestea. In ultima vreme, insa, proastele obiceiuri au trecut muntii, mai ceva ca aviara, si s-au inradacinat si in Transilvania, iar ardelenii au inceput sa aplice directivele guvernantilor: “cat mai multi bani storsi de la straini”.
Turistul occidental care “descaleca” pe Aeroportul din Cluj-Napoca nu este iertat de taximetristii care-l vaneaza ca hienele. Pentru acestia distanta cea mai scurta intre doua puncte din Cluj va fi totdeauna drumul circular sau chiar in spirala, iar turistul naiv va avea parte de un tur al orasului, necomandat, dar platit cu bani grei.
Daca occidentalul se deplaseaza cu propria-i masina nu va iesi in nici un caz mai ieftin, pentru ca omologii lui Garcea pandesc la cotitura, iar amenda de obicei este cel putin egala cu pretul taxiului, exprimat in euro. Bineinteles ca “musteriul” nu va primi nici un fel de chitanta pentru banii varsati in “visteria” politistului.
Odata ajuns in fata hotelului, unde singurele masini parcate sunt ale personalului, turistul afla cu stupoare ca nu sunt camere libere. Contra unei sume modice, exprimata in moneda unica europeana, se poate rezolva totusi un apartament, singurul care “mai e liber” si care costa cat jumatate de hotel. Serviciile, desi scumpe, nu sunt totdeauna de calitatea atestata de numarul de stele de pe frontispiciul stabilimentului.
Cosmarul sau incepe, insa, in momentul in care, dornic de distractie, occidentalul plin de bani se aventureaza in jungla urbana. Ca sa se poata distra, turistul prefera sa calatoreasca cu taxiul cu atat mai mult cu cat soferii cunosc mai bine localurile bune si pot sa-i faca recomandari.
Alegere neinspirata! Fara voia lui, va mai face un tur al orasului si va ajunge, fara exceptie in locurile cele mai scumpe. In majoritatea cazurilor taximetristii iau comision pentru clienti de la patronii localurilor.
Occidentalul, cu portofelul din ce in ce mai subtiat, va face cunostinta cu inca un mancator de bani, ospatarul roman. Daca apeleaza la compania unei june mioritice, distractia devine din ce in ce mai scumpa. Fata va comanda bauturile cele mai fine, in timp ce ospatarul va avea grija ca si consumatia turistului occidental sa se ridice la valoarea companioanei sale.
Noaptea se termina, de obicei, odata cu banii. Turistul strain se trezeste si nu-si mai gaseste portofelul. Poate nici hainele, ceasul si poate nici cartile de credit. Gaseste doar pasaportul si pleaca cumva spre tara lui, injurandu-l in gand pe Bram Stoker cu Dracula lui cu tot, hotarat sa nu-si incalce juramantul de a nu mai pune piciorul pe meleaguri romanesti.
