Cetatea Devei este căutată de turiştii dornici de a îmbina istoria cu natura. Cetatea, una dintre cele mai importante fortificaţii din Ardeal, a rămas o ruină după explozia magaziei de praf de puşcă, în anul 1849. Cei care vin pe deal să admire natura au parte de plante unicat şi specii de animale ocrotite de lege. Constructorii moderni au realizat o premieră la Deva: telecabina cu care se urcă la Cetate este o premieră în România şi chiar în Europa.
Distrusă de o explozie
Cetatea Devei este căutată de turişti pentru amplasarea ei în vârful dealului de la baza oraşului, de unde poate fi observată întreaga zonă. Cetatea a fost construită pe urmele unei fortificaţii daco-romane. Ea a avut rol de apărare împotriva tătarilor şi a altor potenţiali duşmani care au urmărit ocuparea regiunii, a fost refugiu pentru nobilii în fata răscoalelor ţărăneşti, reşedinţă nobiliară, închisoare şi garnizoană, dar a asigurat şi protecţia călătorilor şi a comercianţilor care au circulat în lungul Mureşului. Primele lucrări datează din primii ani ai secolului al XI-lea, după înfrângerea de către unguri a ducelui Ahtum din Cetatea Morisena, de la Cenad. Alte lucrări au fost executate în timpul regelui maghiar Geza II (1141-1161), când au sosit primii colonişti germani în Ardeal. Specialiştii spun însă că, cel mai probabil, cetatea a fost înălţată în jurul anului 1250 în timpul regelui Bela IV, după năvălirea tătarilor din 1241, care au pustiit Valea Mureşului. Cetatea Devei a fost una dintre cele mai importante fortificaţii ale Transilvaniei, datorită amplasării sale într-o zonă strategică.
Prima atestare documentară a Cetăţii Devei datează din anul 1269, când într-un act emis de Ştefan, duce al Transilvaniei, a fost nominalizat „Castrum Deva”. Cetatea a devenit din anul 1307 reşedinţă voievodală şi în secolele XIV şi XV, reşedinţa unei entităţi administrative cu rosturi militare, care avea în jurisdicţie patru districte româneşti. Iancu de Hunedoara a transformat cetatea în castel nobiliar. Au urmat năvălirile turceşti. Cetatea a fost asediată şi ocupată în 1557 de către sultanul Soliman cel Mare, care a predat-o reginei Isabela a Ungariei şi fiului său, Ioan Sigismund. În toamna anului 1600, în drumul său spre Praga, a trecut prin Deva Mihai Viteazul. În secolul al XVI-lea, Cetatea Devei a fost transformată în închisoare şi aici au fost întemniţaţi Francisc David, fondatorul şi primul episcop al bisericii unitariene din Transilvania, şi Moise Secuiul, conducătorul nobilimii transilvănene ostile puterii imperiale. În anul 1849, în timpul Revoluţiei de la 1848 – 1849, în Cetate a avut loc o explozie în magazia cu praf de puşcă a fortăreţei şi a fost avariată. De atunci, ea nu a mai fost refăcută şi a rămas în ruine până în prezent.
Telecabina, o premieră pentru România
Turiştii pot urca fără probleme la cetate. Unii preferă să o facă pe jos, din parcul oraşului, pe alei marcate. La Cetate, alţii ajung cu telecabina. În anul 2003 au început lucrările pentru construirea unei telecabine pe Dealul Cetăţii. Aceasta s-a dovedit a fi o premieră: este singurul ascensor înclinat din România şi primul din Europa din punctul de vedere al lungimii traseului şi al diferenţei de nivel. Lucrările au început în luna septembrie 2003 şi au fost finalizate în luna iunie 2005. Instalaţia asigură legătura mecanică de la staţia de plecare, de la cota de 180 de metri, până la 342,65 metri, cu o diferenţă de nivel de 160 de metri. Capacitatea telecabinei este de 16 persoane şi are viteza de deplasare de 2m/s, iar o durata medie a unei curse este de 2,5 minute. Un bilet dus-întors pentru adulţi, costă zece lei, pentru copii, elevi, studenţi şi pensionari, cinci lei, iar pentru persoanele cu handicap este gratuit.
Cea mai frumoasă floră
Turiştii vin la Cetatea Devei şi pentru a admira flora şi fauna de pe dealul cetăţii. Unii afirmă că ar fi cea mai frumoasă floră din Transilvania. Botaniştii spun că aici sunt cunoscute aproape jumătate din speciile plantelor fanerogame din Transilvania şi remarcă şi specii de floră mediteraneană balcanică, orientală din Crimeea sau Asia Mică, precum şi specii unice şi foarte rare. În pădurea de pe dealul Cetăţii cresc peste 1450 de specii de plante. Din acest motiv, pădurea a fost declarată monument al naturii. De exemplu, o specie de măcieş, Rosa obtusifolia, se găseşte numai în zona Devei. O raritate o constituie şi branca (Salicornia herbacea), care creşte pe terenurile sărate de la poalele de nord ale dealului Cetăţii. Pe deal este întâlnit jderul de copac, dar şi veveriţa sau vipera cu corn (Vipera ammodytes ammodytes) specie rară şi strict protejată prin lege în întreaga lume. În zonă se găseşte şi vipera comună, sau vipera neagră. Găinuşa de alun (Tetrastes bonasia) este o pasăre rară, ocrotită prin lege şi a fost văzută în pădurea de pe dealul Cetăţii Devei.
