Inceputul lunii ianuarie este perioada in care cele mai multe dintre mamiferele salbatice isi prezinta blana in toata splendoarea. Desimea, lungimea firelor, intensitatea si contrastul culorilor de pe “imbracamintea” de iarna sunt mai pronuntate ca in alte perioade ale anului. De aceea vanatorii socotesc ca aceasta este cea mai buna perioada pentru a rascoli ascunzisurile padurilor in cautare de trofee. Niciodata, insa, frumusetea animalului viu nu va fi egalata de cea a trofeului “recoltat”, ea paleste odata cu suferinta animalului rapus si se stinge apoi sub praful anilor. Adevarati iubitori ai Creatiei, cei cativa “vanatori de imagini” pornesc si ei, in prima parte a iernii, cu grele camere de fotografiat sau filmat, teleobiective, trepiede si alte instrumente, pe urmele mai usor de deslusit in zapada. Pentru cei mai multi, insa, astfel de incursiuni sunt aproape imposibil de realizat fara o pregatire fizica adecvata si o cunoastere temeinica a comportamentului si a locurilor. Gradinile zoologice pot oferi satisfactia de a privi pe viu si indeaproape “parada tinutei de iarna” a vietuitoarelor salbatice.
La Zoo Baneasa, chiar daca, in mare parte, aleile sunt deranjate, deocamdata, de una din cele mai importante lucrari de investitii realizate in ultimii ani – reabilitarea instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare -, marile si micile mamifere carnivore sau ierbivore, salbatice, dar si domestice, pot fi urmarite mai usor in amplasamentele exterioare, marcate acum de peisajul hibernal. Vizibil incantati de prima ninsoare, tigrii siberieni sar prin marele amplasament central sau se alinta, cu favoritii lor bogati, pe plasa de sarma atunci cand vizitatorii zabovesc mai mult. Blana lor vargata si portocalie ca focul se distinge mai bine ca niciodata pe fundalul acoperit de ninsoare. Dar uita repede de vizitatori si adopta imediat atitudinea de pisica la panda atunci cand unul dintre cateii Gradinii strabate in graba aleea prin vecinatate.
Lupii nord-americani nu sunt nici ei nepasatori la trecerea unui catel prin fata amplasamentului. Isi infoaie bogata coama argintie si isi insotesc apoi rudele domesticite in paralel, la trap masurat, insa de partea cealalta a aleii, atat cat le permite spatiul. Poneii si alte ierbivore precum lamele si cerbii etaleaza o blanita mai groasa, mai intunecata si adopta un comportament mai vioi, mai interesant pentru privitori – salturi neasteptate, urmariri si diverse atitudini de socializare precum ingrijirea reciproca a coamei.
