Autorităţile ţărilor scandinave sunt îngrijorate de afluxul de ţigani spre nordul Europei. Romii au dat buzna aici după aderarea la UE, în 2004 şi 2007, a Slovaciei, Ungariei şi României. Suedezii au încercat să stopeze acest proces, însă drept rezultat unii cerşetori s-au transformat rapid în muzicieni stradali, iar alţii s-au mutat în Norvegia şi Finlanda vecine, notează Novâie Izvestia, citata de Agerpres.
Locuitorii oraşului Stockholm s-au obişnuit deja să vadă la fiecare colţ de stradă ochii rugători şi mâinile întinse ale cerşetorilor. Bulendre, răni supurânde, cicatrici înfiorătoare – toate aceste atribute ale cerşetorilor profesionişti erau prezente aici ani de zile. Scandinavii, cuprinşi de compasiune şi de ruşine pentru propria bunăstare, ofereau pomeni grase. Potrivit poliţiei, venitul mediu al unui cerşetor era, pe zi, de circa 150 de euro.
Brusc, cu câteva luni în urmă, cerşetorii mutilaţi au dispărut, iar în locul lor au apărut bruneţi veseli şi puternici, care “rup” strunele viorilor şi burdufurile acordeoanelor, relatează cotidianul moscovit. Autorităţile suedeze au iniţiat “un atac al creierilor” şi au găsit un mijloc de a-i trimite acasă pe “noii fraţi din UE”, continuă ziarul rus. În acest scop, a fost reanimată vechea lege care interzice trândăvia. “Oaspeţilor” li s-a imputat acest lucru, fiindu-le lăste la dispoziţie doar 4 săptămâni pentru a părăsi ţara. Iniţial, cerşetorii credeau că sunt expulzaţi pentru că nu ar avea suficiente mijloace de existenţă şi au început să arate, atunci când erau reţinuţi, teancuri de bani. Însă, atunci când s-a aflat că ţiganii sunt expulzaţi din ţară pe baza altei acuzaţii, aceştia s-au reorientat şi s-au transformat rapid în combatanţi cinstiţi de pe frontul muzicii. În această situaţie, “Femida suedeză” s-a dovedit neputincioasă.
Totodată, veniturile cerşetorilor au scăzut. Drept rezultat, o parte din brigăzile de ţigani care nu doreau să se despartă de cârje şi zdrenţe s-a mutat în Norvegia şi Finlanda vecine. “Povara ţigănească” asupra acestor ţări a crescut, iar autorităţile au fost nevoite să caute, la rândul lor, metode pentru a-i trimite în patrie pe turiştii nedoriţi.
Ministrul justiţiei din Norvegia, Knut Storberget, le-a solicitat subalternilor săi să elaboreze o lege care să interzică cerşetoria sub orice formă. Este de aşteptat ca parlamentul norvegian să sprijine acest demers.
Cu mult mai greu îi vine colegului său finlandez, Anne Holmund, care sprijină şi ea o asemenea lege, dar care se confruntă cu opoziţia mai multor politicieni. Unul dintre opozanţi este chiar premierul Matti Vanhanen, care a declarat că mijlocul cel mai eficient de expulzare a cerşetorilor din ţară este diminuarea profitabilităţii meseriei lor. Vanhanen a cerut demararea unei campanii de instruire a populaţiei, încercând să-i convingă pe oameni să nu le mai dea bani cerşătorilor. Premierul finlandez consideră că invazia ţiganilor în Europa de Vest poate fi oprită într-un singur fel: îmbunătăţind situaţia romilor la ei în patrie.
Săptămâna trecută s-a desfăşurat o şedinţă comună a parlamentului finlandez şi reprezentanţilor Finlandei în Parlamentul European, la care a participat şi comisarul UE pentru ocuparea forţei de muncă, Laszlo Andor. Acestuia i s-a solicitat să facă presiuni asupra României, Ungariei, Slovaciei şi altor state cu minorităţi rome importante, pentru ca acestea să se preocupe de situaţia “ultimilor peregrini ai Europei”. Andor a promis ca va deveni “avocatul ţiganilor”, subliniind că reprezentanţii Comisiei Europene conştientizează importanţa problemei.
O serie de analişti au atitudini sceptice faţă de iniţiativa finlandeză menită să salveze Europa de “cerşetoria cu colorit naţional”. Atât timp cât câştigul zilnic al cerşetorilor din Helsinki, Stockholm sau Oslo va fi egal cu salariul mediu pe care îl au în România mai multe categorii de angajaţi, “marea peregrinare a ţiganilor” nu va putea fi oprită, conchide Novâie Izvestia.
