De vineri până duminică, meşteri populari din toate zonele ţării vin, ca în fiecare an, să sărbătorească Floriile la Muzeul Ţăranului Român.
Olari, fierari, cioplitori, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, dar şi ţesătoare, împletitoare, încondeietoare aduc la Târgul de Florii de la MŢR: ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn, ceramică, ţesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, mobilier pictat. Puteţi târgui daruti de Paşti, dar şi de-ale gurii: cofeturi din Teleorman, turtă dulce de Harghita, kürtös kalács, halviţă, miere de albine, ierburi de leac, pălincă şi vin şi mâncăruri de post.
Evenimentul are şi o latură de „entertainment” aşa că dacă staţi mai prost cu finanţele puteţi totuşi da o raită prin târg ca să admiraţi demonstraţii „live” de incondeiat ouă, să participaţi la atelierul de legătorie condus de Răzvan Supuran, să asculţaţi recitaluri la nai, fluier, ocarină, cimpoi şi caval. îpentru cei mici organizatorii au pregătit un program special care cuprinde un atelier de design pentru copii de 5-10 ani şi spectacolul de teatru de păpuşi „Păţaniile lui Păcală” care va fi prezentat sâmbătă, la pora 12.00, de ătre trupa „Tropăiele”.
Sărbătoarea Floriilor
Şi pentru că totuşi sărbătoarea Floriilor este mai mult pentru suflet decât pentru trup (deşi prin dezlegarea la peşte ea aduce postoitorilor şi o bucurie gastronomică, o să spunem şi în ce constă acest praznic împărătesc. Floriile, aşa cum se numeşte populatr această sărbătoare, marchează intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim când locuitorii oraşului L-au primit cu flori şi ramuri de finic strigând “sana, Fiul lui David! Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului!” Din păcate, aceiaşi locuitori ai Ierusalimului aveau să-L renege doar câteva zile mai târziu, în timpul Patimilor Sale. Dar deocamdată, Floriile reprezintă o sărbătoare a bucuriei.
Iată ce scria Irina Nicolau în „Ghidul sărbătorilor româneşti” despre tradiţiile populare din această duminică atât de specială pentru credincioşi: „În duminica de Florii, oamenii merg la biserică ducând flori şi se întorc ducând mâţişori de salcie. Ating cu salcia copiii, vitele din gospodărie şi o pun la icoană: peste an ea capătă tot felul de întrebuinţări. Tot acum sunt fierte buruienile care vor fi folosite la vopsirea ouălor. Cum este vremea de Florii, aşa va fi şi de Paşte. Sunt locuri unde în această zi oamenii nu se spală pe cap, de teamă să nu încărunţească la fel ca pomii aflaţi în floare. În alte părţi se spală pe cap tocmai în această zi, dar cu apă în care au fiert busuioc şi fire de la canafii unui prapor care a fost purtat la o înmormântare de fată mare. Ca să fie de folos părului, să-l facă să strălucească de sănătate, apa trebuie vărsată la rădăcina unui păr”. De Florii sunt sărbătoriţi toţi cei ce poartă nume de flori.
