Criza chino-niponă din Marea Chinei de Est s-a agravat ieri o dată cu incursiunea a opt nave ale pazei de coastă taiwaneze şi a zeci de ambarcaţiuni de pescuit în apele teritoriale ale Japoniei, în largul insulelor revendicate de Beijing şi Taipei.
Purtătorul de cuvânt al guvernului de la Tokio, Osamu Fujimura, a declarat că flotila, cu 300 de pescari la bord, a fost respinsă în cursul dimineţii de marţi de paza de coastă niponă care a folosit tunuri cu apă. Este cea mai mare intruziune de după cea din 1996, care a reunit 40 de nave taiwaneze şi din Hong Kong.Preşedintele Taiwanului, Ma Ying-jeou a salutat „acţiunea patriotică a pescarilor” şi a felicitat „paza de coastă că a făcut cunoscută suveranitatea noastră (asupra acestor insule)”. Fujimura a făcut cunoscut că a avut contact cu autorităţile taiwaneze pentru a reitera suveranitatea Japoniei asupra arhipelagului Senkaku, revendicat de Beijing şi Taipei sub numele de Diaoyu şi a evocat „bunele relaţii” dintre Japonia şi Taiwan pentru a obţine o „soluţie paşnică” şi „calmă” a diferendului teritorial.
Intruziunea unui al treilea actor în ceea ce Japonia consideră teritoriul său riscă să complice şi mai mult situaţia tensionată de câteva luni între Tokio şi Beijing. În ajun, două nave de supraveghere maritimă şi două ale administraţiei de pescuit chineze au traversat limita apelor teritoriale ale Japoniei. În afara indiscutabilei valori strategice, insulele Senkaku, stâncoase şi nelocuite, ar putea dispune de hidrocarburi în subsolul marin. Tensiunea a crescut brusc la începutul lui septembrie, când guvernul de la Tokio a decis cumpărarea a trei dintre insule de la proprietarul lor privat nipon. Beijingul a decis imediat trimiterea de nave spre micul arhipelag, în timp ce demara o săptămână de demonstraţii anti-japoneze în întreaga Chină. Degenerate adesea în violenţe, manifestaţiile au silit mari grupuri nipone să-şi oprească temporar producţia – total sau parţial.
Testare
Tensiunile dintre cele două mari puteri asiatice legate de arhipelagul Senkaku sunt vechi, dar China a reacţionat la naţionalizarea insulelor de către guvernul japonez pentru că a considerat că este o sfidare lansată de Tokio şi un risc de a părea slabă atât în interior, cât şi în exterior. Pentru Japonia nu se pune problema de a vorbi de o naţionalizare pentru că insulele Senkaku au făcut întotdeauna parte din teritoriul său şi nici o opoziţie nu a fost formulată când SUA au restituit aceste insule Japoniei în 1972.
Conflictul teritorial dintre China şi Japonia se înscrie într-un cadru mai larg. Din 2000, China încearcă să se impună în marea Chinei, pe care o consideră în ansamblul său ca fiind parte integrantă din teritoriul său şi revendicările teritoriale nu au fost formalizate înainte. China a declarat unilateral marea Chinei ca teritoriul său, fără ca decizia să fie recunoscută la nivel internaţional. Dar faptul a fost la originea a numeroase conflicte în regiune, cu Filipine, Vietnam şi în special cu SUA, pentru că, stăpânirea mării Chinei are consecinţe economice globale, 80% din schimburile economice mondiale trecând pe acolo.
În ce priveşte insulele Senkaku, nici Beijingul, nici Tokio nu sunt dispuse să cedeze, susţin analiştii. În China, partidul comunist dă conflictului o dimensiune naţionalistă, iar pentru Japonia a ceda ar însemna să dea semnal Chinei că nu îi poate opune rezistenţă privind ambiţiile maritime ale acesteia în regiune. Chinezii testează capacitatea de rezistenţă a Japoniei şi a aliaţilor ei, precum SUA. Dacă Japonia cedează sub efectul tensiunilor, riscul este ca veleităţile Chinei să devină nelimitate asupra altor teritorii din Marea Chinei. Aşa că alte ţări asiatice şi SUA nu au interes ca Tokio să cedeze.
