Dacă vă imaginaţi că Victor Ponta s-a retras la Cornu, într-una dintre vilele familiei Sîrbu, pentru a-şi scrie memoriile sau pentru a-şi pregăti apărarea din procesul penal, vă înşelaţi amarnic. Fostul premier nu a abandonat lupta pentru putere, iar propaganda – mai veche sau mai nouă – din jurul său ne arată la ce să ne aşteptăm de acum înainte.
Nu mă număr printre cei care consideră că România trebuie guvernată doar de tehnocraţi. Democraţia înseamnă, printre altele, partide politice care-şi asumă responsabilitatea în faţa electoratului pentru deciziile luate şi plătesc, tot în faţa electoratului, pentru eşecurile înregistrate. Totuşi, Guvernul Cioloş este, în acest moment, cea mai bună soluţie pentru a scoate România din blocajul economic şi mizeria morală în care au adus-o guvernele USL, respectiv PSD. Cu toate controversele din jurul unor miniştri, numele din jurul lui Dacian Cioloş mă fac să sper că, în anul care urmează, se va pune măcar câte o cărămidă la temelia fiecărui domeniu gestionat de la Palatul Victoria.
Totuşi, trebuie să recunoaştem însă că noul Guvern are o poziţie destul de fragilă. Chiar dacă a fost votat de o largă majoritate parlamentară, Executivul este acum tot la mâna politicienilor, care ar putea să-i dejoace orice intenţie de reformă. Poate că pe termen scurt partidele, care s-au văzut peste noapte date la o parte de la caşcavalul puterii, vor avea unele reţineri în acest sens, tocmai pentru că protestele de stradă care au dus la căderea Guvernului Ponta sunt foarte proaspete în mintea românilor.
În aceste condiţii, mult mai eficientă s-ar putea dovedi discreditarea, pas cu pas, în ochii opiniei publice a noului Executiv, care nu beneficiază în acest moment de mijloace care să contracareze aparatul de propagandă mizerabil din jurul lui Victor Ponta, spre exemplu. Iar cine urmăreşte cu atenţie mesajele direcţionate în spaţiul public în ultima perioadă (pe unele televiziuni de ştiri, site-uri, Facebook) va remarca o efervescenţă ciudată, care are un singur obiectiv: demolarea proaspătului Guvern instalat la Palatul Victoria. Bunul simţ spune că o nouă putere merită măcar o lună de graţie, pentru a vedea dacă se ridică sau nu la înălţimea aşteptărilor. În cazul Guvernului Cioloş, atacurile au început chiar înainte de a depune jurământul la Palatul Cotroceni.
Spre exemplu, nici nu se uscase bine cerneala de pe semnăturile miniştrilor Guvernului Cioloş că pe televiziunile şi site-urile de ştiri apropiate de Ponta se dădea ca sigură informaţia că noul premier nu va mări salariile bugetarilor cu 10% de la 1 decembrie, în condiţiile în care legea votată de Parlament trebuie promulgată de preşedintele Iohannis. Acum, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie ameninţă cu greva, deşi, iarăşi, nu există în acest moment nici un semnal că preşedintele nu va promulga legea respectivă.
Iar declaraţia lui Ponta despre „consilierii urechişti“ ai lui Cioloş care l-ar fi dezinformat în ceea ce priveşte blocarea Programului Operaţional Regional a fost doar un semnal discret care arată în ce direcţie vor merge lucrurile de acum încolo.
Toate indiciile nu fac decât să confirme existenţa unui plan, bine pus la punct, realizat de strategii din jurul lui Victor Ponta, plan ce are ca scop decredibilizarea Guvernului Cioloş. Iată câteva fragmente din această strategie, divulgată de mai multe surse, care arată direcţiile în care urmează să se acţioneze. Astfel, se urmăreşte, printre altele, „reducerea capitalului de imagine al celor asociaţi lui Cioloş: Klaus Iohannis, Comisia Europeană, vectorii de imagine care vor susţine Guvernul“.
Cum se va realiza acest lucru?
„Prin utilizarea vocilor din societatea civilă/mass-media partenere; utilizarea experţilor economici parteneri care vor emite despre necesitatea păstrării anvelopei bugetare criticate de alarmiştii care văd criză după majoarea salariilor; utilizarea vectorilor sindicali (…) care vor fi aduşi în faţa Guvernului, a Palatului Cotroceni, vor fi pichetări de ministere, scrisori către Cioloş.“ Alte direcţii de acţiune ale campaniei ar fi „decredibilizarea vectorilor societăţii civile/străzii care au întreţinut atmosfera de revoluţie“ sau „utilizarea vulnerabilităţii UE – agricultura la pământ“, „reforma Cioloş este o glumă, importăm 60 la sută din produsele agro-alimentare“, cu mesajul (care necesită supraexpunere) „suntem slugile UE“, dar şi una personală, care se referă la faptul că soţia lui Cioloş este franţuzoaică (cu mesajul „româncele n-au fost bune“, care ar putea prinde la o parte din populaţie).
Nu trebuie să fii expert ca să înţelegi că aceste teme sunt deja în spaţiul public, fiind duse acolo de canalele de propagandă clasice ale lui Ponta, dar şi de unele site-uri apărute peste noapte sau reactivate recent.
Pentru a putea contracara atacurile care vor veni în perioada următoare, Guvernul Cioloş nu are altă variantă decât aceea de a face treabă. Va fi o misiune grea, mai ales într-o ţară ultrapolitizată ca România, în care oamenii din eşaloanele inferioare ale instituţiilor publice ar putea respecta în continuare dispoziţiile venite de la partid. Cum s-a dovedit însă în noiembrie 2014, propaganda adversarilor este departe de a fi invincibilă. Dimpotrivă.
