La Mangalia problema eroziunii plajelor dateaza de ani buni, numai ca pana in prezent nu s-au gasit fonduri pentru salvarea portiunilor de nisip care se reduc simtitor de la un sezon la altul. Anual marea inainteaza cu cativa metri, existand riscul ca foarte curand atat localnicii, cat si turistii sa nu mai aiba unde sa se bronzeze.
Intreprinzatorii raman fara afaceri
Numai in timpul inundatiilor ce au avut loc toamna trecuta au disparut aproape doi metri de plaja, astfel ca locurile rezervate bailor de soare mai au putin si dispar cu totul. Fenomenul ii afecteaza nu doar pe vizitatori, ci si pe agentii economici din turism, care se tem ca-si vor pierde afacerile. “Marea majoritate a turistilor vin la mare sa faca baie si sa se bronzeze, acestia punand pe locul doi plimbarile si distractiile nocturne. Cum in curand vom ramane fara plaje, este de asteptat ca si afacerile noastre sa se duca pe apa sambetei. Este clar ca nu ne vom recupera investitiile cu ajutorul clientilor din oras, care oricum de cativa ani prefera alte destinatii de vacanta decat statiunile sudice, iar acest lucru se intampla tot din cauza reducerii portiunilor de nisip. Pe de alta parte, unii dintre agentii economici care au concesionat portiuni de plaja nu le intretin cum se cuvine, astfel ca oamenii isi intind cearsafurile pe pietre si scoici rupte, aspect ce ii determina sa se orienteze catre alte locuri din tara si strainatate. Daca nu vor fi luate masuri urgente pentru salvarea plajelor, Mangalia nu va mai avea turism, deci practic va pieri din punct de vedere economic”, a declarat Florian V., un intreprinzator din oras.
Solutii exista, bani nu
La Mangalia s-au desfasurat mai multe seminarii si simpozioane ce au avut ca tema combaterea fenomenului de eroziune.
Reprezentantii Ministerului Mediului, ai Asociatiei Balcanice de Mediu si asociatiilor de geomorfologie au prezentat statistici sumbre din care reiese faptul ca pana acum s-au pierdut peste 2.000 hectare de plaja! In acelasi timp, in cadrul intalnirilor au fost expuse mai multe solutii pentru stoparea eroziunii costiere. Printre acestea se afla protejarea tarmului cu diguri plutitoare, captatoare de energie solara, respectiv hranirea plajelor cu nisip adus din alte regiuni. Specialistii spun ca nu s-ar fi ajuns la aceasta situatie ingrijoratoare daca ar fi fost adoptata o lege speciala care sa asigure un management rational al tarmului si plajelor, cum exista de multa vreme in alte tari.
Chiar daca pentru autoritatile locale raman prioritare salvarea plajelor si reabilitarea falezei, deocamdata nu au fost identificate sumele de bani necesare derularii unor astfel de proiecte ample, de interes national.
