31.9 C
București
joi, 18 iulie 2024
AcasăSpecialSUA şi Franţa strâng relaţiile în plan militar. Donald Trump a ajuns...

SUA şi Franţa strâng relaţiile în plan militar. Donald Trump a ajuns la Paris pentru a participa la parada ce marchează Căderea Bastiliei

Președintele american Donald Trump a onorat invitația omologului său francez și a ajuns ieri la Paris pentru o vizită de două zile, pentru a participa la parada militară anuală de Ziua Națională a Franței. Ultima dată când un preşedinte al SUA a participat la o paradă în Franţa s-a întâmplat în 1989, cu ocazia bicentenarului Revoluţiei Franceze.

După parada militară din cadrul ceremoniilor organizate la Paris de Ziua Bastiliei, liderul american se va deplasa la Nisa, pentru comemorarea atacului terorist cu camion, comis de către un adept ISIS, ce a ucis 86 de persoane de Ziua Bastiliei 2016.  

Puncte de convergență

Data vizitei președintelui american este importantă și pentru SUA, pentru că se împlinesc 100 de ani de la intrarea în Primul Război Mondial. La parada militară de astăzi, de pe Champs Elysees, vor mărșălui și 200 de soldați americani și, pentru prima dată, la parada aviatică vor participa avioane de luptă americane, F-16 și F-22.

Cu asemenea comemorări, aniversări despre războaie și terorism, pe agenda întâlnirii dintre cei doi președinți, Trump și Macron, se află în cap de listă lupta împotriva terorismului și operațiunile militare împotriva jihadiștilor din Africa de Nord, unde Franța este implicată. În ciuda divergențelor cu privire la programele globaliste, pe care Trump le respinge, cele două țări au și puncte convergente, în domeniul militar. Amândouă sunt puteri nucleare și ocupă fotolii permanente în Consiliul de Securitate al ONU. Franţa este al doilea cel mai mare participant la coaliţia condusă de SUA împotriva organizaţiei teroriste ISIS.

Un alt punct de convergență este atitudinea față de Rusia, atât Trump, cât și Macron dorind o relație „apropiată”. În timp ce „apropierea” lui Trump de Kremlin face obiectul unui scandal ce ia amploare în SUA, Macron oscilează în declarații, ba de partea aliaților controversați ai lui Putin, Siria lui Bashar al Assad și Iranul, ba împotriva acestora.

Și cu Washington, și cu Rusia

Vizita lui Trump are loc după șase săptămâni de la vizita lui Vladimir Putin și la foarte scurt timp de la întâlnirea Trump-Putin de la Hamburg, când cei doi au căzut de acord cel puțin asupra unui punct: frontul sudic din Siria. Poliția militară rusă a intrat în Daraa, conform înțelegerii, iar armata lui Assad și milițiile Hezbollah s-au retras. Problema este că rușii au intrat însoțiți de parașutiști ceceni, despre care nu s-a convenit în acordul Trump-Putin. În același timp, trupele speciale americane au intrat în Raqqa, fosta „capitală” a ISIS în Siria. Macron, 39 de ani, speră să construiască relații economice foarte profitabile, atât transatlantice, cât și cu Rusia, mai ales în domeniul energetic, unde Moscova și Washington sunt în competiție armată pentru resursele din Irak și Siria, iar Macron încearcă să impună interesele Franței.

„În această dificilă partidă de șah, în care strategiile se modifică rapid și sfârșitul nu este previzibil, Macron nu are altă opțiune decât să construiască o relație stabilă cu SUA”, este de părere expertul în politică externă Bertrand Badie.  Și totuși, Macron oscilează prea tare între liderii american și rus. America reprezintă un pol de putere indiscutabil, chiar și după provocările Rusiei. Moscova, pe de altă parte, nu reprezintă un viitor sigur, din cauza alianței pe „axa răului”, generatoare de terorism. Așa că „punctul convergent” ce unește prezentul politic, lupta împotriva terorismului, nu este clar în privința alianțelor, iar Macron trebuie să joace șah fără să aibă o strategie, după cum nota Badie.

Motorul european Macron-Merkel

Președintele francez Emmanuel Macron s-a întâlnit ieri la Paris cu cancelarul german Angela Merkel. Cei doi vor să pozeze în „motorul” Europei, imagine întărită și de prezența președintelui american.

Prima acțiune concretă, pe care cei doi lideri intenţionează s-o demareze, se referă la reforma Zonei euro. Preşedintele francez consideră că este nevoie de noi tratate care să crească gradul de coeziune într Zona euro şi celelalte state ale blocului comunitar. Macron a cerut recent ca aceasta  să aibă un singur ministru de finanţe şi un buget comun. Propunerea a fost privită cu scepticism de Angela Merkel, existând suspiciunea că germanii ar urma să plătească datoriile Zonei euro. Preşedintele francez, însă, a afirmat că nu doreşte ca datoriile naţionale să se transforme în datoriile tuturor statelor. „Nu am reproşat Germaniei că este prea competitivă”, a declarat Macron, într-un interviu publicat ieri. „Dar o parte a competitivităţii germane se datorează disfuncţionalităţilor Zonei euro şi slăbiciunilor celorlalte economii”, a adăugat Macron. „Franța trebuie să-și reformeze economia, pentru a-i da mai multă vigoare, însă Berlinul, la rândul său, trebuie să pună în practică o relansare a investițiilor publice și private în Europa și să-și asume responsabilități comune”, a precizat Macron.

În pofida divergențelor, cancelarul Germaniei pare gata să discute cu Parisul, însă ține deocamdată la distanță aceste subiecte impopulare în opinia publică germană, cu mai puțin de trei luni înainte de alegerile legislative cruciale pentru viitorul său politic.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă