3.5 C
București
luni, 6 decembrie 2021
AcasăSpecialStrăzile Bucureștiului, domnia gropilor

Străzile Bucureștiului, domnia gropilor

Mulţi şoferi bucureşteni, cărora le rânjesc zilnic sutele de gropi de pe străzile oraşului, poate consideră prea mare nota 6,6 primită de Capitală la capitolul infrastructură de la publicaţia The Economist într-un studiu privind calitatea vieţii în oraşele lumii. Şi mulţi dintre cei care fac slalom printre hârtoape în fiecare dimineaţă sunt poate de acord cu ghidurile turistice internaţionale care plasează Bucureştiul la coada clasamentului oraşelor europene în ce priveşte starea drumurilor. Cu siguranţă mulţi dintre ei se întreabă de ce în oraşul lor se înmulţesc gropile pe zi ce trece? De ce în unele zone gropile domnesc nestingherite în timp ce străzi recent renovate sunt reparate din nou la câteva săptămâni? De ce Bucureştiul are poduri suspendate şi pasaje subterane în lucru, dar artere principale pline de gropi, precum o domnişoară gătită în veşminte de lux, dar cu ciorapii rupţi? Câţi bani cheltuiesc edilii pe care i-au ales pentru întreţinerea străzilor şi de ce, la luni bune de la ieşirea din iarnă, carosabilul arată, pe alocuri, ca după bombardament?

Deseori, întrebările lor rămân fără răspuns şi străzile Capitalei par blestemate să fie veşnic presărate cu cratere, de variate dimensiuni şi forme.

Asta deşi Primăria a cheltuit, în ultimii trei ani, mai bine de 480 de milioane de lei, adică peste 100 de milioane de euro, pentru întreţinerea a 204 străzi din cele 800 pe care le are în grijă.

„În 2011, Administraţia Străzilor Bucureşti a semnat 6 acorduri-cadru de întreţinere multianuală, pentru 6 pachete de străzi cuprinzând 204 străzi, în baza cărora, ulterior, în funcţie de necesităţi, s-au încheiat contracte subsecvente de întreţinere. Acordurile-cadru vor expira în primăvara anului 2015”, au transmis „României libere“ oficialii instituţiei.

Un acord-cadru înseamnă, de fapt, o estimare a banilor de care administraţia crede că va fi nevoie. De multe ori nu îi are şi suma cheltuită cu adevărat este cu mult mai mică. Astfel, în 2011, primăria a estimat că va avea nevoie de circa 1,4 miliarde lei pentru întreţinerea străzilor, timp de patru ani. Acum, cu doar un an înainte de expirarea termenului, a cheltuit doar o treime. Cele 480 de milioane de lei au fost folosite doar pentru arterele principale, pe care circulă mijloacele de transport în comun, iar contractele se referă exclusiv la lucrări de întreţinere, adică intervenţii punctuale pentru remedierea defecţiunilor apărute în carosabil, ele nu includ lucrări de reabilitare capitală a străzilor.

Toate cele 204 străzi au fost incluse şi în 2014 în contracte de întreţinere, în valoare totală de 84 de milioane lei (aproape 19 milioane de euro). Astfel, pe 7 aprilie s-au semnat şase contracte subsecvente acordurilor-cadru iniţiale, pe o sumă de 2 milioane pe lună pentru fiecare pachet, valabile până în luna noiembrie.

„Precizăm că inspectorii ASB monitorizează permanent străzile aflate în administrarea Municipalităţii astfel încât constructorii responsabili cu întreţinerea acestora să intervină pentru remedierea defecţiunilor apărute în carosabil”, promit oficialii.

Constructor: „Anul acesta n-am început lucrările de întreţinere“

Unul dintre constructorii contractat de Primărie pentru întreţinerea străzilor, Sorin Enescu, director general al Straco Grup, recunoaşte că serviciile de întreţinere lasă de dorit în Bucureşti, dar îi este greu să găsească un vinovat.

“Trebuie să recunoaştem, Bucureştiul are o grămadă de artere. Şi nu numai Administraţia Străzilor e de vină, poate şi o parte din constructori, care nu refac carosabilul cum trebuie, şi avariile la apă, la curent, la gaze, mai este vremea…”, spune Enescu, potrivit căruia lipsa banilor este cea mai mare problemă.

“Atunci când banii lipsesc, e foarte greu să aduci serviciile la un aşa standard încât cetăţenii să nu reclame nimic. Banii sunt puţini, serviciile sunt puţine, iar gropile se înmulţesc pe zi ce trece,” spune constructorul.

Firma sa nu a demarat lucrări anul acesta, cu toate că iarna s-a dus de mult şi piedici legate de vreme nu ar fi.

„Anul acesta n-am început lucrările de întreţinere pentru că nu este clar bugetul, din câte ştiu eu. Anul fiscal începe în ianuarie iar aprobarea bugetului durează chiar şi până la începutul verii, câteodată. Dar într-o săptămână-două vom începe, cel mai probabil”, spune Enescu.

Din acordul-cadru iniţial semnat de Straco Grup cu Administraţia străzilor, care viza suma de 194,4 milioane de lei, compania, în colaborare cu Strabag, a efectuat lucrări în valoare de mai puţin de jumătate.

“Dacă Administraţia Străzilor ne-a emis comenzi doar de 81 de milioane şi atâţia bani s-au cheltuit, înseamnă că atâţia bani au avut, nu ştiu ce s-a întâmplat. Dar contractele de întreţinere se semnează pe o valoare estimată şi se consumă din el cât este nevoie. Nevoia este combinată cu potenţialul, dacă n-au avut bani, nu puteau să emită comenzi şi să rămână datori la noi.”, explică directorul companiei.

Dar cât plăteşte Primăria – prin instituţia subordonată, Adminstraţia Străzilor – pentru întreţinerea unei străzi? O sumă pentru întreţinerea unui kilometru de stradă e greu de aflat pentru că Administraţia Străzilor nu ştie ce lungime au cele 204 artere principale care sunt obiectul contractelor de întreţinere. “Nu avem oameni care să le măsoare”, ni se transmite de la Biroul de Presă al Administraţiei Străzilor.

Dar o sumă medie pentru o stradă se poate afla, după un calcul simplu, folosind coordonatele ştiute: 100 de milioane de euro în trei ani, pentru 204 străzi. Rezultatul: circa 163.000 de euro per stradă, anual. E mult? E puţin? Depinde pe cine întrebi.

Nicuşor Dan: „E enorm!“

Calcule de genul acesta a făcut şi Nicuşor Dan, matematician de profesie, preşedinte al Asociaţiei “Salvaţi Bucureştiul”, fost candidat la locale şi oponent al primarului general Sorin Oprescu.

„Este enormă suma. Lungimea medie a străzilor este de 1 km. Haideţi să luăm nişte artere principale – Nicolae Bălcescu are 300 m, Nicolae Magheru are 1 km, Lascăr Catargiu tot 1 km, Calea Victoriei are 1,5 – 2 km. Deci este enorm. Să construieşti de la zero un kilometru de autostradă în cele mai bune condiţii, e 3 milioane de euro, pe când ei doar astupă nişte gropi, pun nişte marcaje, schimbă nişte borduri şi asta e tot”, spune acesta.

De vină este, în opinia sa, managementul prost: „Am circulat şi eu cu maşina mult în zilele astea şi am văzut gropi peste tot. Totul pleacă de la managementul acestor contracte, nimeni nu le cunoaşte şi nimeni nu ştie care sunt obligaţiile. Vedem că peste tot se sparg şi se refac străzi care au fost reabilitate recent.”

Activistul recomandă primăriei să fie mult mai transparentă, să publice toate contractele.

„Până la urmă, sunt 200 de străzi, nu sunt 200.000. Dacă ele ar fi puse pe site-ul Primăriei şi am dat un click pe fiecare şi am vedea cine e titularul contractului, la ce perioadă s-a obligat să le întreţină şi aşa mai departe, totul ar fi simplu ca bună ziua, spune preşedintele „Salvaţi Bucureştiul”, potrivit căruia astfel s-ar înlătura şi obişnuitele suspiciuni de furt din jurul unor astfel de contracte.

Ca lucrurile să meargă bine în Bucureşti, „noi nu trebuie să facem decât să luăm cu copy-paste ce au făcut oraşe occidentale în urmă cu 30 de ani,” spune el.

Constructor: „Nu mi se pare mult“

Deşi e contabil, directorului companiei Straco Grup nu îi plac mediile. Cel puţin nu cele care au ca obiect întreţinerea drumurilor.

„Poţi să dai de o stradă care costă 3 lei şi poţi să intri pe o stradă unde trebuie să refaci toată infrastructura şi costă 500 de lei, deci nu putem să ne raportăm la kilometru. Depinde de fiecare stradă. Operaţiunea de întreţinere presupune şi turnarea stratului de uzură, la nu ştiu câţi ani. Uzura aia înseamnă un covor de 4 cm. Nu putem să facem medie, decât dacă suntem contabili, dar s-au inventat şi inginerii. Şi eu sunt contabil, dar nu pot să judec că media este atât sau atât”, spune Enescu.

Suma de 100 de milioane pe trei ani, adică 163.000 de euro pe an, pentru o singură stradă, nu o găseşte deplasată: „Atâta timp cât lucrez pe contracte la autostrăzi pe 300 şi ceva de milioane, 100 de milioane euro nu mi se mai pare mare, pe trei ani de zile. Uitaţi-vă pe statistică, în ultimii trei ani am avut o cifră de afaceri de peste 200 de milioane de euro, am avut chiar 280 de milioane într-un an, iar dumneavoastră spuneţi, în trei ani, că 100 de milioane e mult. Nu este.”

Responsabilitate: Cine se ocupă de celelalte străzi?

În Bucureşti sunt în jur de 5.300 de străzi, dintre care 800 sunt în grija Primăriei Generale. Dintre acestea, doar 204 sunt obiectul unor contracte pe termen lung. Pe restul se fac lucrări din când în când, la nevoie, transmit reprezentanţii Administraţiei Străzilor. Diferenţa până la 5.300 – străzi de cartier, lăturalnice, pe care nu circulă RATB-ul, cad sub responsabilitatea primăriilor de sector şi sunt obiectul unor alte contracte de întreţinere între edili şi constructori.

Costuri. Străzi întreţinute cu 160 milioane de lei pe an

Sumele plătite de Primăria Municipiului firmelor contractate pentru întreţinerea drumurilor, între 2011 şi 2013, ating 480 milioane de lei.

Pachetul 1 – Tehnologica –105.586.683,95 lei

Pachetul 2 – Euroconstruct Trading ‘98 – 88.992.278,60 lei

Pachetul 3 – Delta ACM 93 + Eurovia Construct – 79.421.028,96 lei

Pachetul 4 – Straco Grup + Strabag – 81.144.617,15 lei

Pachetul 5 – Euroconstruct Trading – 70.989.444,53 lei

Pachetul 6 – Tehnologica Radion – 53.904.381,23 lei

Dispecerat: Ai văzut o groapă? Sună la 0800.800.882

Puţini şoferi din Bucureşti ştiu că există un număr la care pot anunţa existenţa unei gropi – 0800.800.882, al Dispeceratului de Urgenţă al Administraţiei Străzilor, ins­tituţie subordonată Primăriei Municipiului Bucureşti. „Nu ştiu să vă spun numărul exact, dar sunt de ordinul zecilor cei care sună, în fiecare zi. Noi dăm mai departe spre soluţionare”, spune dispecera, care promite că echipele din teren vor face tot posibilul pentru astuparea gropii. Cere amănunte, notează sârguincios, cere numele şi numărul de telefon al apelantului, seriozitatea e maximă, aproape ca la 112. Dar până la repararea efectivă a gropii denunţate e cale lungă, după cum o arată străzile Capitalei.

Cele mai citite

Thailanda a confirmat primul caz de Omicron

Thailanda a detectat primul său caz cu varianta coronavirusului Omicron. Pacientul este un cetățean american care a călătorit în țară din Spania la sfârșitul...

Summitul liderilor de partide conservatoare din Europa. AUR salută declarația finală

Summitul liderilor de partide conservatoare din Europa s-a desfășurat la Varșovia și s-a încheiat printr-o declarație comună. În România, partidul AUR salută această declarație. AUR...
Ultima oră
Pe aceeași temă