DINEU CU PROศTI, spectacolul ce face senzaศie pe scenฤ Teatrului Tineretului în aceastฤ varฤ, este apreciat nu doar de iubitorii de teatru, ci ศi de mari nume ale scenei. Printre cei care asistฤ, de câte ori au ocazia la fabuloasฤ comedie scrisฤ de Francis Veber se numฤra maestrul Radu Beligan.
Acesta a fost prezent în Sala Mare a Teatrului Tineretului la cea mai recentฤ reprezentaศie a DINEULUI, a savurat repricile pline de umor ale protagoniศtilor, iar la final i-a aplaudat îndelung pe HORAศIU MฤLฤELE, ION CARAMITRU, MEDEEA MARINESCU, ALEXANDRU BINDEA, COSTINA CIUCIULICA, TEODORA MARES,A DORIN ANDONE, TOMI CRISTIN ศi ALEXANDRU GEORGESCU. Maestrul a avut doar cuvinte de lฤuda la adresa spectacolului jucat cu casฤ închisฤ ศi a promis cฤ nu va pierde reprezentaศiile aniversare ale DINEULUI CU PROศTI, ce vor marca ziua de naศtere a lui HORAศIU MฤLฤELE.
Pornind de la reprezentaศia aniversarฤ programatฤ pe 1 august, DINEUL se va jucs, la cererea publicului, ศi pe 31 iulie.
În savuroasฤ partiturฤ la care sunteศi invitaศi pe 31 iulie ศi 1 august, este vorba despre o joacฤ de oameni mari: un grup de intelectuali, plictisiศi de viaศฤ parizianฤ, se ศine de soศii: în fiecare miercuri searฤ se întâlnesc pentru un DINEU CU PROศTI. Adicฤ fiecare dintre ei, dupฤ ce a scotocit dupฤ cel mai prost dintre proศti ศi i-aA intocmit cu meticulozitate dosarul, îศi aduce la întâlnirea simandicoasฤ exemplarul.
Peste scriitura desฤvârศitฤ a lui Francis Veber se aศterne, în regia impecabilฤ a lui ION CARAMITRU, suflul desฤvârศit al unei distribuศii remarcabile: HORATIU MALAELEA în rolul prostului trist ศi binevoitor; ION CARAMITRU, în rolul editorului versat; MEDEEA MARINESCU, amantฤ beศivฤ ศi isterica; ALEXANDRU BINDEA, portฤrelul mucalit, care tฤce ศi face; COSTINA CIUCIULICA/TEODORA MARES, soศia delicatฤ, discretฤ, dar puศin nefericitฤ; DORIN ANDONE/TOMI CRISTIN, un om de lume, degajat si ALEXANDRU GEORGESCU, un medic precaut ศi categoric.
HORAศIU MฤLฤELE îi da viaศฤ lui Francois, personaj pe al cฤrui schelet, sarbatoritul pune carne cu o migalฤ desฤvârศitฤ, probabil cu aceeaศi scrupulozitate cu care Francois plamadeste poduri din beศe de chibrit. Astfel, preศ de o orฤ ศi jumฤtate, prostia aproape inocenศฤ, dar teribilฤ, a lui FranA§ois rฤsare seninฤ, cu o graศie burlescฤ: dacฤ dupฤ o gafฤ a lui Francois te aศtepศi, din clipฤ-n clipฤ, sฤ dea iar cu bâta-n baltฤ de mama focului, nu te înศeli. O s-o tranteasca mult, mult mai rฤu! Pânฤ când o sฤ te doarฤ pieptul de atâta râs. Însฤ pe fundul bฤlศii în care prostul loveศte, naiv ศi sistematic totodatฤ, cu batฤ, se ascund profunzimi subtile, pe careA bine-arA fi sฤ nu le scapi din vedere. Nu cฤ altminteri Dineul…A n-ar fi delicios!
Ca întotdeauna, dincolo de tot amuzamentul, în comedie se infige cate-o sulita de tragic. În spatele prostului de menajerie se ascund dramฤ ศi tristeศea. Astfel încât, dupฤ ce te-ai zguduit de râs o orฤ ศi jumฤtate, te trec fiori pe ศira spinฤrii când Francois, care se prinde în final de schema, rosteศte cu lacrimile-n gat ศi cu un tragism de care nu l-ai crede în stare pe un gogoman cฤ el: "Sฤ va gândiศi de 1.000 de ori înainte sฤ spuneศi despre cineva cฤ este prost!" Lecศia adevฤratฤ o încaseazฤ tocmai cei care se credeau geniali: "De douฤ ore primesc palmฤ dupฤ palmฤ. Aศi reusit sa-A razbunati pe toศi proศtii, de la toate dineurile!”, rosteศte la final gazda.