In ultimii zece ani, spania s-a transformat dintr-o tara traditional omogena intr-un fel de laborator unde se experimenteaza interactiunea dintre autohtoni si imigranti. Tara lui Cervantes a absorbit peste trei milioane de straini, veniti din Romania, din Maroc sau din America de Sud. Peste 11% din cei 44 de milioane de locuitori provin din randul imigrantilor, una dintre cele mai mari proportii din Europa. Anual, sute de mii de straini se stabilesc in Spania, care aproape ca egaleaza, din acest punct de vedere, SUA. Oriunde altundeva, un asemenea val de imigranti ar fi provocat somaj galopant, scaderea asistentei sociale, criminalitate si violenta. Nu si pe pamant spaniol, comenta revista Business Week.
Dimpotriva, Spania este in plin avant economic, cu o crestere medie de 3,1% in ultimii cinci ani. Jumatate din locurile de munca aparute in zona euro dupa 2002 au fost create in Spania. Rata somajului a scazut de la 20% in anii ‘90 la 8,6%. Guvernul socialist stie cui trebuie sa-i multumeasca. "Suntem recunoscatori tuturor acelora care au venit sa munceasca alaturi de noi", declara Javier Vallés, consilierul pe probleme economice al premierului José Luis Zapatero.
Avantaje numeroase
Unii se tem ca Spania sa nu fie decat un balon de sapun pe punctul de a se sparge. Sectorul constructiilor, care furnizeaza 18% din PIB si se bazeaza pe mana de lucru straina, da semne de stagnare dupa un boom ce dureaza de zece ani. Iar o criza in domeniu ar putea genera conflicte sociale – aproape inexistente pana acum.
Totusi, Spania nu inchide usa imigratiei. Nou-venitii nu lucreaza doar in constructii, ci in genere fac toate treburile care pentru spanioli sunt dezagreabile. Au grija de persoanele varstnice si de copii, muncesc pe branci in agricultura, se angajeaza pe salariul minim in hoteluri si restaurante. Tot imigrantii sunt cei care revitalizeaza societatea spaniola. In cartierul multietnic Tetuán din Madrid poti intalni brutarii ecuadoriene, magazine marocane de mobila si nelipsitele "Orice produs – un euro", supranumite Los Chinos.
Un model de globalizare
La jumatatea anilor ‘90, Spania era un desert economic, avand o populatie imbatranita si un venit pe cap de locuitor ce atingea doar 80% din media europeana. Tara avea nevoie de forta de munca ieftina si calificata, pe care a gasit-o in exterior. Imigratia a sporit de la 57.000 de persoane in 1998 la peste 600.000 in fiecare din ultimii doi ani. Cei mai multi au venit din Ecuador, din Maroc si din Romania, tari cu limba si cultura apropiate de cele ale spaniolilor. Spre deosebire de Franta si Germania, Spania nu le-a impus restrictii imigrantilor veniti din noile tari membre ale UE. Iar rezultatele au fost spectaculoase: venitul pe cap de locuitor este in prezent de 96% din media europeana.
Multi imigranti au venit clandestin. Proportia acestora este de 25-35% din totalul imigrantilor. Dar si in privinta lor Spania s-a dovedit generoasa, acordand, dupa anul 2000, statut legal unui numar de peste un milion de persoane care au putut dovedi ca au gasit de lucru.
Economistii considera ca Spania este un model in privinta modului cum pot fi stimulate o economie stagnanta si o societate imbatranita. Performanta este cu atat mai remarcabila cu cat in alte tari occidentale imigratia este considerata o amenintare.
Povesti de succes
La periferia Madridului, armate de muncitori vorbind toate limbile pamantului ridica blocuri si cladiri de birouri. "Daca muncesti bine, vei gasi intotdeauna de lucru", afirma Constantin Nitu, un roman sosit in Spania in 1999 ca muncitor zilier. Azi, el este patronul unei mici firme de constructii, ai carei angajati sunt tot imigranti din Romania. Un alt caz: Luminita Tecu, o romanca proprietara a unei brutarii din Coslada, la periferia Madridului. Ea vinde aici specialitati din tara natala. De profesie infirmiera, Luminita a sosit in Spania in 1997, pentru a avea grija de o femeie in varsta. Sotul ei muncea in constructii. Pana in 2001, economisisera destul cat sa deschida brutaria. "Cand am plecat din tara, ma gandeam ca voi ramane aici un an, voi castiga ceva bani si ma voi intoarce. Dar azi stiu ca nu voi pleca. Muncesc din greu, dar viata mea este ca o poveste cu zane", afirma ea.
Se cauta votul nou-venitilor
Imigrantii pot ajuta la inclinarea balantei alegerilor locale din Spania din 27 mai. De la ultimul scrutin, din 2003, numarul cetatenilor proveniti din tarile UE, cu drept de vot la alegerile municipale, s-a dublat. Cifra anterioara de 153.405 a crescut astfel la 318.571 de persoane. In 2003, UE avea 15 tari, acum are 27: intrarea in 2004 a zece tari din Europa de Est si in ianuarie anul acesta a Romaniei si Bulgariei a insemnat un total de 78.000 de noi votanti, dintre care majoritatea (59.000) sunt romani. S-a schimbat si numarul extracomunitarilor cu nationalitate spaniola, care pot vota in toate alegerile ca si spaniolii prin nastere.
Votul imigrantilor poate determina culoarea politica a unor municipii. Partidele stiu acest lucru, astfel incat sute de nume si prenume romanesti, marocane sau latino-americane rivalizeaza pentru ocuparea unui post in cele 8.111 primarii. Sunt atatea nume incat socialistilor (PSOE, de guvernamant) si popularilor (PP, opozitie) le este greu sa cuantifice numarul imigrantilor care apar pe listele lor. Printre candidati – remarca ziarul El Pais – figureaza un om de afaceri irlandez care este ruda indepartata a lui John Fitzgerald Kennedy, fost presedinte al SUA.
Un alt exemplu: fostul fotbalist roman Gica Craioveanu. El s-a retras in sezonul trecut, dupa ce a trait istorica ascensiune in prima liga a clubului Getafe, iar in prezent este al doilea pe lista candidaturilor PP la Getafe (Madrid). "Noi, imigrantii, trebuie sa avem voce si sa ne implicam pentru a ameliora calitatea vietii tuturor", spune Craioveanu.
A venit in Spania in 1995 pentru a juca la Real Sociedad, a trecut pe la Villarreal, dar, asa cum asigura el, la Getafe s-a simtit cel mai iubit. "Intrarea mea pe lista locala a PP este un mod de a le restitui concitadinilor mei tot ceea ce mi-au dat", explica el.
» Contra muncii la negru
Comisia Europeana va propune, la sfarsitul lunii mai, o lege prin care le va impune celor 27 de membre sa adopte sanctiuni minimale impotriva angajatorilor de imigranti fara carte de munca.
Pentru patronii fara scrupule, sanctiunile vor fi in primul rand financiare: ei vor trebui sa ramburseze cotizatiile neplatite asigurarilor sociale sau sa vireze imigrantului, care este foarte des exploatat, diferenta de salariu comparativ cu sectorul respectiv. Angajatorii vor fi obligati, de asemenea, sa plateasca cheltuielile de repatriere a imigrantului, daca acesta va fi expulzat. Angajatorii vor trebui sa verifice regulat permisele de munca ale salariatilor care provin din tari terte si sa furnizeze regulat autoritatilor o lista cu acestia. Posibilitatea ca imigrantii sa gaseasca de munca nedeclarata in UE, mai ales in sectoarele constructiilor, restaurarilor si textilelor, este considerata de Comisia Europeana drept un factor major care stimuleaza imigratia clandestina.
Pe de alta parte, Baza europeana de vize (VIS), destinata sa combata imigratia ilegala, va intra in vigoare in primul semestru al anului 2009, potrivit acordului intervenit intre cele 27 de tari membre UE si Parlamentul European.
» Romanii, locul trei
53.603 imigranti romani au obtinut permis de resedinta in Spania in primele trei luni ale anului, relatau Madridpress si Europa Press. Pentru urmatorii doi ani, ei vor putea sa locuiasca liber pe teritoriul spaniol, insa au restrictii pe piata muncii. Potrivit statisticilor oficiale, numarul imigrantilor romani cu permis de sedere in Spania a crescut in trei luni cu 25,37%, fiind cea mai mare crestere, atat in termeni relativi, cat si in termeni absoluti. In prezent se afla in Spania, cu permise de sedere in regula, 264.928 de imigranti romani, constituindu-se astfel in cea de-a treia cea mai mare comunitate straina de pe teritoriul spaniol, depasind numarul columbienilor, care pana la 31 decembrie 2006 se situau pe locul trei in randul celor mai populate comunitati de straini din Spania. Pe teritoriul spaniol se gasesc in prezent, cu forme legale, 575.460 marocani, 390.040 ecuadorieni, 264.928 romani, 237.468 columbieni, 179.202 englezi, 104.852 chinezi, 101.279 italieni, 100.763 peruani, restul fiind clasificati sub pragul de 100.000 de persoane. Pe provincii, Madridul si Barcelona inregistreaza cel mai mare numar de imigranti straini cu forme legale. Dintre imigranti, 54,12% sunt barbati si 45,88% femei, iar media de varsta este de 34 de ani.
