Primăria Galaţi a plătit bani grei unor firme care să măsoare copacii din oraș, să treacă în acte oficiale peisaje ale unor pictori și să afle că trebuie implementat „pășunatul urban“.
Primăria Galați cheltuie 28.000 de euro ca să afle strategia unui proiect – „Smart City“, care este o fantezie în condițiile în care orașul se confruntă cu probleme grave, cum ar fi surparea taluzului falezei sau lipsa instalațiilor de canalizare chiar și pe străzi secundare din zone centrale, unde proprietarii acestor locuințe plătesc impozite de zona A. Și în anii trecuți la Galați s-au cheltuit bani grei pe strategii și masterplanuri inutile, de la inventarierea copacilor la studii de amenajare peisagistică.
Un caiet de sarcini ce invită la mult „bla-bla“
Potrivit caietului de sarcini pentru „Strategia Smart City (Oraş Inteligent) Galaţi“, contractul de 130.000 lei presupune „construirea unui plan de dezvoltare şi modernizare a oraşului Galaţi prin stimularea utilizării tehnologiilor inovative cu impact pozitiv asupra calității vieții cetățenilor, protejării mediului, dezvoltării mediului de afaceri și a dezvoltării durabile a comunităților locale și a societății în general“. În realitate, firma selectată va trebui să livreze municipalității cam aceleași documente care sunt cuprinse în tot felul de strategii, masterplanuri, studii, pe care Primăria Galați le-a cumpărat în ultimii ani.
„Alba Iulia Smart City“, un proiect pragmatic
Din mediul de afaceri lucrurile se văd mult mai pragmatic. Spre exemplu, o companie de telefonie mobilă dezvoltă proiectul-pilot „Alba Iulia Smart City 2018“, care include hotspoturi Wi-Fi cu acces la Internet securizat în zonele publice, în Cetatea Alba Carolina, în autogări, în gară, în licee şi universitate și o soluţie de transport public inteligent în 15 mijloace de transport public, ce include accesul Wi-Fi la Internet securizat pentru călători, accesul regiei locale în timp real la informaţii de poziţionare, viteză şi direcţie de deplasare a mijlocului de transport.
Mai sunt prevăzute o soluţie de comunicare cu cetăţenii prin hotspoturile Wi-Fi şi prin aplicaţia E-Alba Iulia, vizualizarea şi optimizarea traficului rutier și pietonal și monitorizarea calităţii aerului, uRadMonitor. Proiectul mai conține alte 15 puncte, cum ar fi management al iluminatului public prin instalarea a 100 de dispozitive prin care să fie controlate de la distanţă programul de funcţionare şi intensitatea luminii. Clar, concis, în urmărirea realizării unor rezultate concrete, cu beneficii economice.
Strategii destinate prafului din fișetele primăriei
La Galaţi, fiecare din strategiile și masterplanurile cumpărate de Primărie în ultimii ani a avut peste o sută de pagini în care se descrie „situația actuală“, adică „poziționarea geografică a orașului Galați“, clima, solul și subsolul, număr de locuitori, indicatori economici. În rest, idei, sugestii despre ce s-ar putea face, dar fără nimic concret. Cel mai bun exemplu este strategia de dezvoltare a Galațiului pentru perioada 2014-2020.
Primăria Galaţi a încheiat cu Avensa Consulting SRL Iaşi un contract de 193.000 de lei pentru, a elabora un plan de acţiune pentru 15 proiecte majore de investiţii. Reprezentanții primăriei au sugerat 7 din cele 15 proiecte, lăsând celor din Iași oportunitatea de a improviza. Strategia a fost plătită și aruncată în vreun fișet, fără șanse de a fi aplicată.
În masterplanurile cumpărate de Primăria Galați sunt și trăsnăi mai mari. Cel mai bun exemplu este „Master Plan – Potenţialul natural şi peisager din teritoriul municipiului Galaţi“, pentru care Primăria Galațiului a plătit peste 65.000 de lei firmei Atelier Foaie Verde SRL din Stoieneşti, Argeş. De banii ăștia, primăria s-a ales cu trei PDF-uri. Primul, intitulat „Diagnostic iulie 2013“, este o analiză a peisajului urban gălăţean şi debutează cu „Analiza sensibilă“, în care sunt incluse fotografii ale tablourilor unor pictori gălățeni, susținute de observaţii de genul „peisajele dunărene reprezintă un peisaj afectiv“. La capitolul „Abordare sensibilă“, e postată şi o poză cu o turmă de oi lângă combinatul siderurgic, cu explicația „agricultura periurbană pe fundal industrial“. Pe zeci de pagini sunt expuse generalităţi, din care aflăm că Galaţiul e pe malul Dunării și că Dunărea e „Mississippi al Europei“!
Bani tocați în căutarea „oazelor ecologice“
Și fostul baron de Brăila, ex-președintele CJ și PSD Brăila Gheorghe Bunea Stancu a avut un proiect megalomanic, ce presupunea „amenajarea peisagistică a judeţului“. CJ Brăila a încheiat, cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“, un contract de 84.000 lei, fără TVA, pentru „Studiul de fundamentare a Amenajării Peisagistice a Judeţului Brăila“.
Prin acest studiu, trebuiau propuse soluţii practice de „renaturare a teritoriului judeţean pentru limitarea efectelor adverse microclimatice şi punerea în valoare a potenţialului economic şi turistic“. Conform caietului de sarcini, un alt obiectiv al studiului era găsirea soluţiilor de creare a unor „oaze ecologice“.
Pledoarie pentru „pășunatul urban“
În al treilea PDF, rezervat recomandărilor specialiștilor, sunt trecute unele soluţii peisagistice fotografiate, probabil, în excursii în Franţa și Spania, cu pereţi de piatră pe care sunt plante agăţătoare, bolte de viţă-de-vie care umbresc străzile. Din recomandări nu lipseşte una referitoare la păşunat! La „fişa 2.8“, intitulată „Păşunatul urban“, e recomandată, pe 3-4 patru pagini, implementarea „conceptului“ de păşunat urban. Locaţiile stânelor „edilitare“, adică „zonele de păşunat de vară“, sunt în cartierul Bădălan, la Lacul Brateş şi lângă Lacul Cătuşa şi platforma siderurgică ArcelorMittal! Cam aşa ar trebui să arate Galaţiul!?
Primăria Galaţi a încheiat un contract cu o asociere de cinci firme, pentru întocmirea registrului spaţiilor verzi, ceea ce presupune cartografierea spaţiilor verzi şi inventarierea arborilor şi arbuştilor din parcuri. Pentru fiecare arbore din Galaţi trebuiau specificate 28 de date, cum ar un „numărul de identificare“, parcela, specia, denumirea ştiinţifică, descrierea geometrică, dar și date ce presupun complicate operaţiuni de măsurare, „diametrul trunchiului“, „lungimea trunchiului“, „înălţimea coroanei“ şi „diametrul coroanei“.
S-a făcut evidența, s-a scris pe fiecare copac, cu vopsea verde, „numărul de înmatriculare“. Lucrarea a durat mult, dar s-a făcut.
Între timp, vopseaua s-a șters, iar ADP-ul a tăiat aproximativ 300 de tei din oraș, fără vreo justificare, fiind și amendat de Garda de Mediu cu 50.000 de lei. În locul teilor tăiați, au mai fost plantați alți arbori, care nu mai corespund datelor din „Registrul verde“: „înălţimea coroanei“ şi „diametrul coroanei“. Acum ar trebui alți bani!…
