Un nou scandal a izbucnit în SUA legat de Barack Obama, acuzat că a avut un acord cu lobby-ul farmaceutic pentru a-i garanta adoptarea reformei sistemului de sănătate. Presa americană este perplexă în faţa ultimelor declaraţii ale preşedintelui Barack Obama, care i-a oferit cale deschisă republicanului Mitt Romney la doar câteva luni distanţă de alegerile prezidenţiale din toamnă.
După declaraţiile preşedintelui Barack Obama privind economia, calificate de Washington Post drept „devastatoare” şi „teribile” de CNN, Casa Albă se străduie să iasă din una dintre cele mai negre săptămâni din mandatul actualului preşedinte. Media americană estimează că datele s-au schimbat profund în Statele Unite şi analizează violentul seism înregistrat de campania electorală pentru prezidenţialele din noiembrie, seism provocat de afacerea scurgerilor de informaţii care a plonjat lumea serviciilor secrete într-un marasm. Ieri, un nou scandal a apărut în presă: pentru garantarea reformei asigurărilor de sănătate în 2010, echipa preşedintelui Obama a încheiat un acord neobişnuit cu industria farmaceutică.
Republicanii Camerei Repre-zen-tanţilor au făcut publice do-cumente care demonstrează că Administraţia Obama a organizat campania mediatică de 150 milioane dolari privind reforma sistemului de sănătate cu sprijinul marilor societăţi ale industriei farmaceutice. Do-cumentele, făcute publice de Comisia pentru Comerţ a Ca-merei Reprezentanţilor, dezvă-luie legăturile strânse între Administraţie şi organizaţia Pharmaceutical Research and Manufacturers of America (PhRMA), care regrupează cele mai importante grupuri farmaceutice americane.
Dezvăluirea intervine în timp ce Curtea Supremă a SUA urmează să dea o decizie determinantă pentru viitorul legii sănătăţii, considerată una dintre reformele de bază ale preşedintelui Obama, la câteva luni de alegeri şi care îi poate pune în cauză bilanţul mandatului. Comisia parlamentară a reunit aceste documente în cadrul unei anchete pentru a determina în ce mod a intervenit Casa Albă pe lângă in-dustria farmaceutică în pregătirea legii. Potrivit Comisiei, documentele confirmă că PhRMA a decis să finanţeze publicitatea de susţinere a reformei sistemului de sănătate în urma „unui acord” cu Administraţia. Casa Albă justifică aceste legături strânse prin voinţa afişată a preşedintelui american de a discuta cu toate părţile interesate. „Obama a înţeles că absenţa voinţei de a lucra împreună în această problemă era unul din motivele pentru care ar fi trebuit un secol să treci o lege privind sănătatea”, declara pentru New York Times directorul său pentru comunicaţii, Dan Pfeiffer. Dar Casa Albă va trebui să găsească explicaţii mai convingătoare.
Legea sănătăţii este destinată să furnizeze acoperire de sănătate pentru 32 de milioane de americani lipsiţi de venituri, dar reuneşte două treimi de opinii defavorabile între americani. Legea este examinată de Curtea cu tendinţe conservatoare, sesizată chiar de guvernul democrat al lui Obama, de peste jumătate dintre statele americane, toate republicane, de o organizaţie patronală şi de particulari.
În centrul controversei se află măsura-cheie a legii, care obligă toţi americanii să se doteze cu o asigurare de boală înainte de 2014, sub ameninţarea sancţiunilor. Cei nouă „înţelepţi” ai Curţii trebuie să stabilească dacă sancţiunile pe care le vor plăti americanii ce refuză să-şi facă asigurare reprezintă sau nu un impozit. În caz afirmativ, Curtea va putea ca, în virtutea legii „Anti-Injunction Act”, să-şi declare incompetenţa şi să împingă dezbaterile pentru 2015. Această lege interzice contestarea în justiţie a principiului unei taxe atâta vreme cât ea nu a fost vărsată. Or, sancţiunile pre-văzute în cadrul reformei să-nă-tăţii nu pot fi impuse decât după 2014.
În război cu Congresul
Presa acreditată la Casa Albă a fost invitată să-l întâlnească pe preşedinte vinerea trecută, su–biectul principal fiind economia. Obama a analizat situaţia mo–mentului, cea a crizei europene, dar nu s-a mulţumit să desemneze doar Europa ca fiind cheia ieşirii din criză. Apoi, brusc, a îndreptat criticile contra Congresului, cu majoritate republicană, care în opinia sa este vinovat de criza din Statele Unite urmare a respingerii majorităţii propunerilor sale făcute toamna trecută pentru stimularea economiei ţării. Criticând Congresul, Obama a explicat că un milion de locuri de muncă ar fi fost obţinute dacă planul său ar fi fost adoptat şi a asigurat că „în sectorul privat totul merge bine”. Imediat, candidatul republican, Mitt Romney, a replicat: „Pentru cele 23 milioane de americani care luptă pentru locul lor de muncă situaţia nu merge bine. Creatorii de locuri de muncă şi micile întreprinderi nu sunt bine. Clasa medie nu este bine”. Purtătorul de cuvânt al lui Romney, Ryan Williams, a precizat că „preşedintele Obama este fun-damental ostil creatorilor de locuri de muncă şi politicile sale au împiedicat economia noastră să revină. America are nevoie de un preşedinte care înţelege economia”.
Afaceri-bumerang pentru democraţi
În timp ce FBI investighează deja la Casa Albă, procurorul general al SUA a desemnat doi anchetatori învestiţi cu puteri depline pentru a descoperi originea scurgerilor de informaţii secrete care stânjenesc America. Între timp, acuzaţiile contra preşedintelui Obama nu încetează. O ploaie de articole apărute în presă oferă detalii ale implicării americane într-un atac cu virus informatic, parţial încununat de succes, asupra programului nuclear iranian şi detalii privind selectarea ţintelor pentru planurile de asasinate-ţintă în lupta antiterorismului. Şeful Casei Albe a promis, în faţa presei, anchete pentru depistarea surselor scurgerilor de date confidenţiale: „Avem de-a face cu probleme ce pot afecta siguranţa şi securitatea poporului american, a familiilor noastre, a militarilor sau aliaţilor noştri şi nu ne putem juca cu aşa ceva”. Două ore mai târziu, procurorul general anunţa cei doi avocaţi americani care vor conduce o dublă anchetă în sânul puterilor executivă şi legislativă.
Săptămână după săptămână, americanii descoperă în ziare, televiziuni şi prin lucrări de investigaţii existenţa sau amploarea noilor forme de război dezvoltate prin voinţa preşedintelui Obama, de la accederea sa la Casa Albă. Spre surpriza opiniei publice, un adevărat seism zguduie Congresul şi Casa Albă, în plină bătălie electorală.
În ultimele zile se derulează o adevărată escaladă verbală publică după ce, la 1 iunie, New York Times releva că Barack Obama, încă din primele luni ale preşedinţiei sale, a ordonat în secret dezvoltarea de ciberatacuri ultrasofisticate contra sistemelor informatice care controlează instalaţiile nucleare iraniene. Iar ziaristul David E Sanger, în cartea sa recent apărută „Confruntare şi luptă – războaiele secrete ale lui Obama şi folosirea surprinzătoare a puterii americane”, relevă un număr uimitor de informaţii privind o formă de război a cărei existenţă a fost negată total, până de curând, de Statele Unite. În carte, Casa Albă recunoaşte deschis implicarea extremă a preşedintelui Obama. „Niciodată, scrie Sanger, de la Lyndon Johnson şi alegerea ţintelor de bombardat în Vietnamul de Nord, un preşedinte nu a fost atât de implicat în escalada pas cu pas a unui atac contra infrastructurilor unei naţiuni străine.”
Un preşedinte implicat
Casa Albă este acuzată că a orchestrat scurgerile de informaţii în presă privind „lista neagră” a combatanţilor Al Qaeda înainte de a fi eliminaţi şi a ciberatacurilor contra centrifugelor iraniene de la Natanz. Dezvăluirea lor în New York Times a declanşat violente polemici la Washington şi Casa Albă ar putea fi chemată să dea explicaţii. Unindu-şi vocile, eveniment rar în capitala federală americană, parlamentari democraţi şi republicani au cerut Administraţiei Obama să „declanşeze o anchetă serioasă, echitabilă şi imparţială” asupra circumstanţelor în care ziarişti ai cotidianului newyorkez au fost informaţi în detaliu despre conducerea de către preşedinte a acestui război secret. New York Times, în două articole, unul consacrat listei negre a militanţilor Al Qaeda care urmau să fie eliminaţi şi altul atacurilor cibernetice contra instalaţiilor iraniene de la Natanz, descrie un şef de stat sigur pe sine, foarte implicat, curajos, cântărind implicaţiile morale ale opţiunilor sale înainte de a ordona executarea unui terorist islamist în zonele tribale din Pakistan sau trimiterea unui nou virus informatic în reţeaua informatică a Gardienilor Revo-luţiei din Iran. Descrierea detaliată a atacurilor cibernetice în curs contra instalaţiilor nucleare iraniene a ridicat semne de întrebare de ordin etic şi moral în SUA, iar presa concluzionează că, „cyberofensiva autorizată de Casa Albă ar putea avea consecinţe care depăşesc de departe simplul program nuclear iranian”.
