Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat Rusia că 'ia partea' Armeniei în conflictul armat dintre aceasta şi Azerbaidjan pentru enclava Nagorno-Karabah, informează agențiile de presă internaționale, citate de Agerpres.
Pe de altă parte, armenii din această enclavă au acuzat Turcia că a trimis trupe speciale care participă la lupte alături de cele azere.
Şeful statului turc i-a replicat astfel ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, care a avertizat implicit Ankara împotriva oricărei implicări în conflictul din Nagorno-Karabah.
Turcia este un aliat important al Azerbaidjanului în timp ce Rusia este aliatul Armeniei, unde are şi două baze militare. Prin urmare, Turcia şi Rusia se găsesc faţă în faţă în acest conflict, evoluţie ce survine după ce relaţiile lor au fost grav afectate de doborârea unui avion militar rus de aviaţia turcă la graniţa turco-siriană.
După reluarea ostilităţilor în Nagorno-Karabah, atât Erdogan, cât şi premierul Ahmet Davutoglu au declarat că Turcia va susţine Azerbaidjanul 'până la capăt'.
La rândul său, un reprezentat la Moscova al armenilor din Nagorno-Karabah a susţinut că militari turci participă direct la luptele din Nagorno-Karabah alături de trupele azere.
'Instructori şi oficiali (turci) nu sunt doar consilieri militari ai armatei azere, dar au fost cazuri când soldaţi turci din trupele speciale echipaţi în uniforme azere au participat direct' la lupte, a spus sursa armeană citată. El a adăugat că deţine şi dovezi în acest sens, cum ar fi interceptarea unor comunicaţii în limba turcă, şi a mai menţionat că Turcia ajută Azerbaidjanul şi prin furnizarea de tehnică de luptă, precum blindate, rachete, lansatoare de rachete şi altele.
În timp ce este aliată cu Azerbaidjanul, Turcia nu are cu Armenia nici măcar relaţii diplomatice, din cauza diferendului istoric privind masacrarea armenilor în Imperiul Otoman la sfârşitul Primului Război Mondial, calificată de Erevan drept un 'genocid' soldat cu moartea a circa 1,5 milioane de armeni. Turcia recunoaşte existenţa a numai câtorva sute de mii de victime în rândul armenilor, dar nu ca urmare a unei campanii de exterminare în masă, ci doar din cauza războiului în care armenii au fost alături de Rusia în tabăra adversă celei din care făcea parte Imperiul Otoman.
Disputa din jurul enclavei Nagorno-Karabah, teritoriu cu populaţie majoritar armeană, dar pe care Stalin a inclus-o din punct de vedere administrativ în Azerbaidjan, datează încă din anii '80, când Armenia şi Azerbaidjanul făceau parte din URSS.
Între anii 1988 şi 1994 ele au purtat un război soldat cu circa 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi. Armata armeană, sprijinită de Rusia, care a impus încetarea focului în anul 1994, ocupă de atunci această enclavă muntoasă plus încă şapte districte din Azerbaidjan, prin care leagă enclava de teritoriul armean. Secesiunea Nagorno-Karabah de Azerbaidjan nu este recunoscută pe plan internaţional, dar cele patru rezoluţii ale Consiliului de Securitate prin care s-a cerut Armeniei să-şi retragă trupele au rămas fără efect, la fel ca şi medierea OSCE.
Guvernul azer, care şi-a modernizat armata cu ajutorul veniturilor din petrol, a ameninţat că va recuceri prin forţă enclava dacă nu se obţin progrese la masa tratativelor. Ciocnirile sporadice între trupele armene şi azere pe linia frontului sunt un fapt obişnuit, dar ele au escaladat în ultimele patru zile, soldându-se cu cel puţin 75 de morţi. Cele două părţi au convenit un armistiţiu, care în prezent este în general respectat.
