Una din cele mai importante reconfigurări priveşte relaţia Alianţei cu fostul adversar – Federaţia Rusă.
Ţările NATO şi Rusia vor lansa, în cadrul reuniunii comune ce va avea loc sâmbătă la Lisabona, un studiu comun asupra posibilităţii de a-şi uni sistemele de apărare antirachetă şi vor semna un nou acord cooperate şi tranzit militar pentru operaţiunile Alianţei din Afganistan.
„Mă aştept ca summitul NATO-Rusia să hotărască să lanseze un studiu comun asupra modalităţii de a crea o apărare antirachetă comună”, a declarat, la începutul săptămânii secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. „Acest lucru demonstrează clar că sistemul nostru de apărare antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei”, a adăugat el.
Scutul
Cu câteva ore înainte de a se întâlni cu preşedintele rus, Dmitri Medvedev, liderii celor 28 de ţări NATO vor adopta, mai întâi, în cadrul unei reuniuni a membrilor organizaţiei, în capitala portugheză, hotărârea de principiu de a dota Alianţa Nord-Atlantică cu un scut antirachetă menit să protejeze Europa. „În mod realist, mă gândesc la o legătură între cele două sisteme, cel al NATO şi cel al Rusiei, ceea ce ar permite un schimb de date şi informaţii”, a subliniat Rasmussen, reiterând propunerea americană de cooptare a Rusiei în sistemul de apărare balistică, devenit în ultimii ani o chestiune presantă, dată fiind dezvoltarea capacităţilor balistice ale Iranului. Potrivit unor surse diplomatice citate de DPA, Statele Unite au vrut iniţial ca Iranul să fie identificat drept principala ameninţare balistică la summit, însă au renunţat la această cerere în faţa opoziţiei Turciei.
Secretarul general al Alianţei a explicat că vor exista două sisteme de apărare antirachetă separate – unul NATO şi unul rus, dar între aceste sisteme se intenţionează realizarea unei punţi de legătură, iar centrul acestei cooperări ar trebui să fie schimbul de informaţii şi de date. Aceasta „ar fi o decizie foarte promiţătoare, care ar ajuta la consolidarea încrederii şi ar avea un impact pozitiv semnificativ asupra securităţii în Europa”, a spus Rasmussen. Un alt palier de cooperare, care se va concretiza mult mai rapid, va fi asistenţa acordată de Rusia pentru operaţiunile Alianţei din Afganistan. Conform cotidianului britanic The Independent, preşedintele rus Dmitri Medvedev va semna la Lisabona extinderea acordului de tranzit militar pe care îl are cu NATO, pentru a permite transportul de blindate pe teritoriul său. Mai mult, forţele aeriene ruseşti vor furniza Afganistanului circa 20 de elicoptere şi echipe de instructori de pilotaj, pentru a întări capacităţile guvernului pro-occidental de la Kabul.
Complicaţia Viktor Bout
Întâlnirea ruso-occidentală, declarată deja de preşedinţii Medvedev şi Obama drept o ocazie de a sublinia ameliorarea relaţiilor, nu va fi lipsită de tuşe mai puţin strălucitoare. Pe lângă ameninţarea opoziţiei republicane din SUA care a reiterat ieri că va face totul pentru a opri ratificarea noului tratat de dezarmare nucleară START semnat de Obama cu Rusia, un alt posibil punct de fricţiune l-ar putea reprezenta recenta extrădare în SUA, a lui Viktor Bout. Fostul ofiţer de aviaţie rus este suspectat a fi cel mai mare traficant de arme din perioada postsovietică. Moscova, care se teme că Bout ar putea oferi americanilor informaţii despre strategiile şi structurile de apărare ruseşti, a condamnat arestarea lui Bout în Thailanda şi extrădarea în SUA, declarându-l o victimă a maşinaţiunilor politice americane.
