Producătorii de medicamente consideră că noua taxă de clawback aprobată miercuri de către Guvernul României este nesustenabilă şi ameninţă că această situaţie va duce la “scăderea atractivităţii României pentru companiile străine”.
“Industria de medicamente nu poate susţine taxa aprobată ieri de către Guvernul României, care prevede că diferenţa dintre bugetul alocat de autorităţi şi consumul de medicamente să fie suportată 100% de producătorii de medicamente: anul trecut, de exemplu, a fost alocată o sumă pentru consumul de medicamente cu peste 1 miliard lei mai mică decât necesarul real de medicamente”, se arată în comunicatul de presă emis de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
Ladislau Ritli, ministrului Sănătăţii, consideră că noul mecanism clawback are efect reglator, controlează depăşirea bugetului, permite un echilibru bugetar, împiedică apariţia arieratelor şi va creşte veniturile bugetare.
O altă componentă a Ordonanţei prevede recuperarea sumelor datorate pentru medicamentele vândute anterior intrării în vigoare a acestui act normativ, respectiv pentru vechiul sistem clawback.
“Se cunoaşte că există un mod de clawback care nu funcţionează din anul 2009 – Ordonanţa 104 – şi care nu şi-a atins obiectivele. De fapt era bazată pe principiul unei taxe aplicată volumului de vânzări pentru toate medicamentele. Aici a fost o rezistenţă din partea producătorilor şi nu s-au plătit aceste taxe. S-au obţinut numai 5% din volumul acelor sume care au fost planificate, respectiv 25 de milioane de lei, în loc de 500 milioane de lei. Aplicând această ordonanţă(n.n. adoptată astăzi), ANAF-ul va gestiona, va administra creanţele făcute din anii precedenţi şi sperăm că aceste 500 de milioane, în curând, vor intra în bugetul nostru”, a declarat ministrul Sănătăţii, Ladislau Ritli.
Pe de altă parte, reprezentanţii ARPIM apreciază că introducerea taxei de clawback, fără o consultare solidă a mediului de afaceri şi în lipsa unei evaluări a impactului pe care aceasta îl va avea asupra companiilor, reprezintă un semnal negativ transmis investitorilor străini prezenţi în Romania. În mod clar, felul în care această taxă a fost promovată şi introdusă va conduce la o deteriorare a mediului de afaceri cu un impact pe termen lung asupra investiţiilor străine, contribuind în mod direct la scăderea atractivităţii României pentru companiile străine.
,,În fiecare an, pe parcursul ultimului deceniu, statul a alocat un buget subevaluat pentru medicamente, contând pe rectificările bugetare ulterioare şi pe susţinerea producătorilor de medicamente. În consecinţă, sperăm ca guvernul să înţeleagă că în actualul context economic acest lucru nu mai este posibil şi că este necesară stabilirea bugetului anual de medicamente pe baza nevoilor reale ale pacienţilor din România”, a declarat Cristian Luţan, Director Executiv Adjunct Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
Ministrul de resort a precizat că prin noul act normativ s-a modificat conceptul mecanismului de clawback, astfel încât acesta să fie funcţional şi să producă efecte, urmând ca noile măsuri să se aplice începând cu 1 octombrie 2011.
“Doresc să precizez că nu este vorba de o nouă taxă. Această contribuţie înlocuieşte un sistem clawback vechi. În acelaşi timp, contribuabilii, respectiv bolnavii, nu vor resimţi nimic din această modificare, pentru că nu se modifică contribuţia din partea lor”, a subliniat ministrul Sănătăţii.
Versiunea aprobata miercuri de Guvernul României, deşi apare după o perioadă de consultări între industria de medicamente şi autorităţi, ignora soluţiile propuse de industrie. Depăşirea bugetului la care se adaugă şi „pierderile” din sistem, urmează să fie suportată integral şi în mod exclusiv de către producătorii de medicamente, consideră reprezentanşii ARPIM.
În plus, într-un sistem care dintotdeauna a fost subfinanţat – alocarea bugetară pentru sănătate reprezentând doar 3,8% din Produsul Intern Brut (media UE fiind de 8,6% şi cea a ţărilor africane de 5,9%) – bugetul pentru medicamente anul acesta este de 4,7 miliarde de lei, în timp ce nevoia de medicamente se estimează că se va ridica la 6,1 miliarde lei.
“Taxa este nesustenabilă, în condiţiile în care diferenţa între banii alocaţi şi consumul de medicamente se menţine. Această măsura vine în contradicţie cu nevoia crescută de acces la medicamente şi servicii medicale pentru populaţia României. Aşa cum arată statisticile europene, speranţa de viaţă în România este cea mai mică din Uniunea Europeană, în timp ce România ocupă primul loc la capitolul mortalitate infantilă, cu o rată de două ori mai mare faţă de media europeană”, se precizează în comunicatul de presă ARPIM.
Conform actului normativ, deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor sau reprezentanţii legali ai acestora vor avea obligaţia de a plăti o contribuţie trimestrială care se calculează prin aplicarea unui procent la valoarea consumului de medicamente, suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii.
Contribuţia trimestrială se va calcula şi aplica pentru acele volume de vânzări care depăşesc media trimestrială a sumelor aprobate prin buget pentru medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, precum şi pentru cele folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripţie medicală prin farmaciile cu circuit deschis, tratament spitalicesc şi pentru centrele de dializă. Plata se va face în funcţie de cota de piaţă a fiecărui deţinător de autorizaţie de punere pe piaţă.
