La începutul acestei săptămâni, timp de câteva ore, părinţii nu şi-au putut înscrie copiii la nou-înfiinţata clasă pregătitoare din cauza blocării serverului pe care funcţiona aplicaţia. Reprezentanţii Siveco, firma care a implementat aplicaţia, au dat vina pe căderile de curent, deşi se prespune că un sistem de o asemenea importanţă ar trebui să fie protejat în faţa unor banale pene de curent.
„Mecanismul a protejat la prima şi a doua întrerupere, dar nu a reuşit să facă faţă la întreruperi multiple“, a explicat Florin Ilia, vicepreşedinte Siveco România.
Nu este prima dată când un sistem informatic al unei instituţii de stat dezamăgeşte încă din primele zile de funcţionare. Cel mai recent scandal, în care apare din nou numele companiei Siveco, este cel legat de blocajul Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI) al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS). Siveco a fost parte a consorţiului care a câştigat licitaţia pentru realizarea sistemului destinat să gestioneze transparent informaţiilor economice şi medicale necesare funcţionării eficiente a Sistemului Asigurărilor de Sănătate şi să elimine fraudele din sistem. Astfel, pentru a curăţa sistemul de pacienţi fictivi şi de decontări duble de reţete, statul a plătit, iniţial, 36 de milioane de euro. Suma a crescut însă din cauza îmbunătăţirilor şi a mentenanţei şi a ajuns în jurul sumei de 120 de milioane de euro, potrivit datelor vehiculate de presă.
Dezvoltarea SIUI a început în 2002 şi în toamna anului 2008 au fost semnate documentele de finalizare a fazei de construcţie. La mijlocul lui 2011 a început faza de implementare a versiunii centralizate, iar în decembrie acesta a fost pus în funcţiune. La doar câteva săptămâni după i s-a dat start, sistemul a clacat şi activitatea caselor de asigurări a fost blocată. Reprezentanţii Casei au spus atunci că vina nu o poartă nici Siveco, nici CNAS, ci o defecţiune la nivel structural a softului-mamă din SUA al companiei Oracle, şi ea parte din consorţiu. Pe de altă parte, un audit intern din anul 2009 al CNAS care s-a scurs în presă a arătat că sumele plătite de stat firmei Siveco sunt prea mari pentru ceea ce promite sistemul.
124 de milioane de euro pentru educaţie informatizată
Siveco s-a evidenţiat în urma contractului în urma căruia a pus bazele SEI – Sistemul Educaţional Informatizat, în valoare de câteva sute de milioane de euro. Început încă din 2001, de pe vremea guvernării PSD, programul a avut mai multe etape şi a trecut prin toate guvernările.
Pentru doar una dintre etape, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a plătit peste 120 de milioane de euro unui consorţiu din care făcea parte şi Siveco. Astfel, în 2008, companiile Intrarom şi Siveco, ultima în calitate de subcontractant, au câştigat un contract de informatizare în valoare de aproape 124 de milioane de euro, încheiat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Obiectul contractului: dotarea cu laboratoare informatice a 8.191 de şcoli. Acesta este unul dintre cele mai mari contracte IT licitate de statul român. Intrarom a anunţat după câştigarea licitaţiei că 46% din valoarea totală a contractului va fi subcontractată către Siveco România, adică furnizarea licenţelor eLearning, a lecţiilor multimedia, serviciilor de formare a profesorilor şi suportul tehnic pentru aplicaţiile software.
La începutul anului 2009, Siveco România a câştigat licitaţia organizată de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) pentru extinderea sistemului informatic. Contractul, în valoare de 14 milioane de euro, a fost câştigat de Siveco în asociere cu TeamNet International şi Abaco Italia. Contractul-cadru a fost semnat pe o perioadă de treci ani. Modalitatea de selecţie a fost negocierea competitivă şi Siveco a câştigat în detrimentul firmelor IMB Romania, Intrarom şi Cooprogetti. Nici acest contract nu a fost lipsit de controverse, aducându-i-se reproşuri precum erori dese date de software şi serverul prea mic pus la dispoziţia APIA, potrivit unor articole din presa centrală.
Preferata ministerelor
Acestea sunt doar câteva dintre zecile de contracte pe care Siveco le încheie anual cu instituţii ale statului. Din 1992, de când activează pe piaţa din România, condusă de Irina Socol şi având printre acţionari fonduri de investiţii precum Intel Capital şi Polish Enterprise Fund V, compania a încheiat contracte cu instituţii precum Ministerul Finanţelor, Primăria Municipiului Bucureşti, Ministerul Comunicaţiilor, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Muncii, Ministerul Justiţiei, Autoritatea Naţională a Vămilor.
De altfel, managerul societăţii declara în toamna anului trecut că 30-40% din afacerile companiei au venit din contracte cu statul şi îşi exprima optimismul ca parteneriatul cu sectorul public să crească substanţial.
