În timp ce la Washington preşedintele american se străduieşte să convingă Congresul de beneficiile acordului nuclear preliminar cu Iranul, unii dintre principalii aliaţi ai SUA din regiune – în special Israel şi Arabia Saudită – sunt din ce în ce mai iritaţi de politica lui Obama în Orientul Mijlociu. Surse ale diverselor servicii secrete relevă o alianţă de facto între Riad şi Tel Aviv contra Iranului.
The New York Times relevă divergenţele crescânde dintre Washington şi Riad, accentuate de semnarea la Geneva a acordului nuclear cu Iranul. Administraţia Obama a privit negocierile legate de programul nuclear iranian dintr-un punct de vedere diferit de cel al saudiţilor, care se tem că ridicarea sancţiunilor va permite Teheranului să influenţeze mai mult şi mai periculos Orientul Mijlociu. Deşi saudiţii rămân aliaţi apropiaţi ai SUA, acordul nuclear marchează adâncirea unei decepţii reciproce lente care a început o dată cu sfârşitul Războiului Rece.
Decenii la rând, Washingtonul a depins de Arabia Saudită, ţara cu cele mai mari rezerve de petrol din Orientul Mijlociu, pentru a consolida stabilitatea în această regiune dominată de autocraţi şi ostilă unui alt aliat american, Israelul. Saudiţii au folosit rolul lor de putere dominantă în OPEC pentru frânarea Iranului şi Irakului şi au susţinut bazele armatei americane, ancorând influenţa SUA în Orientul Mijlociu şi dincolo de această regiune. Revoltele arabe au modificat echilibrul forţelor în regiune, în special după înlăturarea preşedintelui egiptean Hosni Mubarak, un aliat apropiat atât al Arabiei Saudite, cât şi al Statelor Unite.
Washingtonul a evitat să se implice în conflictul sectar agravat dintre sunniţi şi şiiţi, în care saudiţii sunt partizani fermi ai taberei sunnite. De asemenea, noile surse de petrol au redus importanţa saudiţilor, iar recentele iniţiative diplomatice ale Administraţiei Obama privind Siria şi Iran au lăsat Arabia Saudită cu o puternică senzaţie de abandon.
Desigur că au existat mereu diferenţe majore cu saudiţii, în special asupra conflictului israelo-palestinian, dar hotărârea preşedintelui american de a relua relaţiile cu liderii Iranului a mâniat grav Riadul, dominat de ostilitatea faţă de rivalul şiit pentru leadershipul lumii islamice. Toate aceste lucruri au modificat baza relaţiilor americano-saudite, arată F. Gregory Gause III, profesor de studii asupra Orientului Mijlociu la Universitatea din Vermont.
Ruptură fundamentală
Reacţia Arabiei Saudite la acordul de la Geneva a fost reţinută luni, dar în ultimele zile autorităţile saudite şi media influentă au făcut cunoscută temerea că acest acord va recompensa Iranul cu o nouă legitimitate şi câteva miliarde de dolari, ridicând sancţiunile într-un moment prost ales, şi hegemonia Iranului se va extinde asupra întregii regiuni. Cu toate aceste temeri, continuă cooperarea americano-saudită pe numeroase alte fronturi, inclusiv în lupta contra terorismului. Numai că nimic nu poate masca o ruptură fundamentală de perspectivă legată de acordul de la Geneva. Pentru saudiţi, programul nuclear iranian şi războiul din Siria fac parte dintr-un singur conflict, arată Bernard Haykel, profesor la Princeton.
Eforturile americane pentru a calma aceste îngrijorări, inclusiv vizita secretarului de stat John Kerry la Riad la începutul luni nu au avut efect. Saudiţii şi-au transmis nemulţumirile legate de acordul cu Iranul, Siria şi politica externă a SUA şi au refuzat locul în Consiliul de Securitate luna trecută. Dar Administraţia Obama a arătat clar că nu îşi face probleme din cauza nemulţumirii Arabiei Saudite, pentru că saudiţii nu se pot întoarce sub protecţia Iranului. Aşa cum arată NYT, anxietatea saudiţilor nu este provocată numai de temerea că SUA îi vor lăsa mai expuşi faţă de Iran, dar că se va ajunge la o apropiere care în final va face din Iran aliatul american central în regiune.
De altfel, ziarul saudit Al Riyadh scria recent: „Negocierile de la Geneva nu sunt decât preludiul unui nou capitol de convergenţă între SUA şi Iran”. Semn că regele Arabiei Saudite şi miniştrii săi nu au uitat zilele în care şahul Mohammed Reza Pahlavi al Iranului se bucura de statutul de mare amic al Americii în regiune. Un fost ambasador american în Orientul Mijlociu arată că „saudiţii se simt înconjuraţi de influenţa iraniană – în Irak, în Siria, în Liban şi în Bahrein. Este o stare de spirit dificil de tratat, o rivalitate cu rădăcini străvechi, o vendeta ce operează în secolul 21”.
Plan secret
Un site israelian a dezvăluit că autorităţile securitare ale statului evreu s-au deplasat la Riad pentru a vizita amplasamente de unde ar putea fi lansată o acţiune militară contra Iranului. Iar Sunday Times precizează că Mossadul şi serviciile secrete saudite pun la punct un plan de atacare a Iranului.
„Odată semnat acordul de la Geneva, opţiunea militară va fi din nou pe masă, saudiţii fiind furioşi şi pregătiţi să furnizeze toată asistenţa necesară Israelului”, a declarat unul din interlocutorii anonimi ai ziarului. Publicaţia britanică precizează că Riadul este dispus să pună bazele sale aeriene la dispoziţia Israelului în caz de atac contra Iranului şi, de asemenea, are în vedere să furnizeze drone, elicoptere de salvare şi avioane de transport.
