Coaliţia pro-europeană de la Chişinău a obţinut aseară o victorie netă în faţa comuniştilor lui Vladimir Voronin. Republica Moldova are toate premisele de a porni pe drumul desprinderii de pe orbita Rusiei.
În termeni nominali, ultimele sondaje de opinie efectuate înainte de vot arătau că favoritul alegerilor era Partidul Comuniştilor, creditat cu 32,1% până la 54,3% din intenţiile de vot. Marea necunoscută a scrutinului rămânea însă raportul de forţe din viitorul Parlament şi capacitatea formaţiunilor proccidentale de a acumula cele 61 de mandate din 101 necesare alegerii şefului statului. Potrivit exit-poll-urilor afişate aseară, imediat după închiderea urnelor, apele s-au limpezit acum: Partidul Liberal Democrat (PLDM) al premierului Vlad Filat a obţinut 34,4%, puţin peste scorul prezis în sondaje. Partidul Democrat (PDM), condus de fostul comunist Marian Lupu, a obţinut 15,1%, iar Partidul Liberal (PLM) al lui Mihai Ghimpu a înregistrat un scor de 15,5%.
De cealaltă parte, formaţiunea fostului preşedinte, Vladimir Voronin, ar obţine, conform primelor rezultate, valabile pentru situaţia votului de la ora 19.00, 26%. Scorul formaţiunii lui Voronin este astfel sub aşteptările bazate pe sondajele de opinie, între 32 şi 54 procente.
Birourile de vot din Republica Moldova s-au deschis ieri dimineaţă, pentru cei 2,9 milioane de cetăţeni cu drept de vot care au fost chemaţi la al treilea scrutin organizat în ultimul an şi jumătate pentru a pune capăt blocajului politic instalat din aprilie anul trecut.
După o campanie electorală calificată de oficialii electorali drept „cea mai liniştită din ultimii zece ani”, în ciuda incidentelor, cetăţenii de peste Prut au avut de ales între partidele din coaliţia proeuropeană Alianţa pentru Integrare Europeană, aflată la putere, formată din Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat, Partidul Liberal şi Alianţa Moldova Noastră, şi de partea cealaltă, Partidul Comuniştilor, care susţine legăturile cu Moscova.
Actualul Parlament a fost dizolvat după ce coaliţia de guvernământ, care a obţinut victoria la alegerile din iulie 2009, nu a reuşit să obţină cele 61 de voturi necesare pentru a desemna un şef al statului. Nici Partidul Comuniştilor nu reuşise, înainte alegerilor anticipate, să îşi impună candidatul.
După alegerile din aprilie 2009, revoltele de stradă determinate de bănuielile de fraudă electorală au determinat convocarea alegerilor anticipate, în urma cărora Partidul Comuniştilor a fost înlăturat de la putere, după opt ani de guvernare. Alianţa pentru Integrare Europeană a încercat să depăşească impasul politic, convocând un referendum constituţional, în vederea aprobării alegerii directe a preşedintelui, însă scrutinul nu a putut fi validat din cauza prezenţei insuficiente la vot, generată şi de conflictele din interiorul AIE.
Scrutin validat
Potrivit portalului de ştiri Info-Prim Neo, scrutinul anticipat a atins ieri la ora 15.30 limita de 33,3% necesară validării. Dincolo de lupta electorală dintre concurenţi, cel mai mare pericol pentru politicienii de la Chişinău a fost considerat eventualul dezinteres al electoratului pentru scrutinul de la care, atât Moldova, cât şi partenerii săi externi aşteaptă soluţia salvatoare pentru scoa-terea ţării din blocajul politic şi instituţional ce durează de peste un an şi jumătate. Un semnal de alarmă l-a constituit referendumul constituţional din 5 septembrie, care ar fi urmat să consfinţească alegerea directă a preşedintelui, dar care, spre marea surpriză a tuturor, a trebuit să fie invalidat, din cauza ratei mici de participare la vot.
Nereguli de campanie
O altă condiţie pentru validarea scrutinului o reprezintă şi nivelul neregulilor înregistrate în procesul de vot. Organizaţia Promo-LEX, citată de NewsIn, a semnalat mai multe abateri în cadrul procesului de vot, însă nu incidente de amploare. Este vorba în special despre deschiderea cu întârziere a secţiilor de votare, de lipsa căldurii în incinte, de prezenţa agenţilor forţelor de ordine în secţii, de intrarea mai multor persoane, simultan, în cabine sau de prezentarea altor documente de indentitate, conform datelor Promo-LEX.În timpul campaniei electorale, conform raportului OSCE, Comisia Electorală Centrală a examinat 20 de plângeri adre-sate de toate cele patru mari partide aflate în cursă, PCRM, Partidul De-mocrat, Partidul Liberal, Par-tidul Liberal-Democrat, dar şi din partea for-maţiunii „Moldova Unită”. Membrii ong-ului Coa-liţia „Controlul Civic: alegeri 2010″ au semnalat de asemenea in-cidente şi acte politice de insti-tgare la agresiune: este vorba despre materialul de propagandă, sub formă de joc electronic, „Serafică fără frică”, considerat violent, şi de cam-pania „Ce facem cu bunelul?”, care, în viziunea organizaţiei, a promovat agresiunea tinerilor faţă de alegătorii în vârstă, în principal votanţi ai comuniştilor.
Promo-LEX a constatat cazuri de intimidare atât a con-cu-ren-ţi-lor electorali, cât şi a ale-gătorilor. Potrivit unui raport recent, în timpul campaniei, unii con-cu-renţi nu au ezitat să utilizeze resurse adminis-tra-ti-ve şi să ofere „cadouri preelectorale”,în bani sau alte bunuri.
