“Fantoma lui ‘Volodea’ Tismăneanu îl bântuie pe Ponta”, titrează Cotidianul.
“În iulie 2011, Vladimir Tismăneanu, cel care a fost în fruntea comisiei prezidenţiale ce a elaborat respectivul raport şi preşedinte la vremea respectivă al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, susţinea că este nevoie de înfiinţarea unui muzeu al comunismului”, arată publicaţia.
“Pe 16 martie 2012, surpriză uriaşă (la prima vedere), guvernul MRU trimite în parlament un punct de vedere negativ. După un an de zile s-a aflat – un comunicat al ICCMER de acum câteva zile a făcut dezvăluirea – că, de fapt, Vladimir Tismăneanu i-a cerut premierului MRU să trimită aviz negativ şi, evident, acesta a acceptat cu voioşie”, continuă Cotidianul.
“Pe 1 martie 2013, înainte de a intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor (Cameră decizională), prin adresa nr. 227/2013, guvernul Ponta trimite un punct de vedere în care arată că ‘Guvernul nu susţine proiectul de lege privind înfiinţarea unui muzeu al comunismului'”, mai explică ziarul.
Din Curentul aflăm “Misterele Bucureştiului subteran”.
“Bucureştiul vizibil, în care noi cei de azi ne ducem viaţa de zi cu zi, este dublat de un „oraş subteran” care nu a văzut niciodată lumina soarelui. Un tărâm neştiut alcătuit din hrube, cotloane şi tuneluri, unele mai noi, altele vechi de secole”, scrie publicaţia.
“Istoricii şi arheologii ştiu, de foarte mult timp, că sistemul de galerii şi tuneluri de sub Bucureşti nu au fost inventate şi construite nici de regimul comunist şi nici măcar doar din odinele lui Ceauşescu. De fapt, la fel ca foarte multe dintre oraşele lumii şi Capitala noastră are o adevărată tradiţie în ocuparea şi utilizarea tactică a spaţiului subteran. Conform tradiţiilor istorice, cel care ar fi sesizat, pentru prima dată, potenţialul strategic al micului târg de pe malul Dâmboviţei ar fi fost chiar domnitorul Vlad Tepeş”, detaliază Curentul.
Evenimentul Zilei ne informează că “în plină criză, un un tablou de Luchian a fost vândut cu 300.000 de euro”.
“Într-o perioadă în care criza economică îşi face în continuare simţită prezenţa, la o licitaţie de artă organizată în România, cineva a cumpărat un tablou cu aproximativ 300.000 de euro. Este vorba de opera ‘Două fete;, semnată de pictorul român Ştefan Luchian şi vândută pe 24 aprilie de casa de licitaţii Goldart”, scrie EVZ.
“Cota lui Luchian a crescut brusc şi vorbim despre cea mai mare sumă obţinută pentru un tablou al unui pictor român. Iar în faţa acestui record pălesc şi câteva dintre operele unor artişti cu picturi renumite la nivel internaţional, precum Paul Gauguin sau Edgar Degas. Potrivit specialiştilor, acest lucru se întâmplă chiar dacă tablourile lui Ştefan Luchian nu au ajuns la o faimă mondială”, mai precizează Evenimentul Zilei.
Ziarul Financiar vorbeşte despre cum “arabii au promis să transforme Electroputere într-un gigant”.
“Arabii din grupul Al-Arrab care promiteau cu ocazia privatizării Electroputere Craiova să crească de cinci ori vânzările şi să transforme compania într-un gigant mondial, au făcut exact opusul angajamentelor pe care şi le-au luat în urmă cu cinci ani, disponibilizând peste 1.500 de oameni şi au vândut activele valoroase şi principalul obiect de activitate al societăţii, respectiv divizia de locomotive care a consacrat-o”, explică ZF.
“Preşedintele României a făcut pe ghidul pentru CNN”, arată Jurnalul Naţional.
“‘Până în decembrie 1989, portul Constanţa era în principal folosit la exportul produselor economiei româneşti şi pentru importul de materii prime, iar acum portul Constanţa este mai mult sau mai puţin un fel de poartă’, aminteşte preşedintele Traian Băsescu pentru CNN”, informează publicaţia.
