Alianţa formată din PSD, PNL şi PC controlează autoritar destinele judeţelor din nordul şi vestul României.
Chiar dacă rezultatele de la Referendum nu au fost favorabile USL, reprezentanţii acestei alianţe politice „îşi văd de treabă în continuare”, aşa cum a anunţat preşedintele PNL Timiş, Nicolae Robu. Iar „treaba” acestora o reprezintă şi conducerea consiliilor judeţene, funcţii câştigate la alegerile din 10 iunie. În Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, USL a câştigat simpatia electoratului la scrutinul local, iar toţi preşedinţii de Consiliu Judeţean din respectiva zonă fac parte din rândurile acestei alianţe. Ba mai mult, în toate cele şase judeţe, reprezentanţii PSD, PNL şi PC au majoritate în cadrul consiliilor judeţene, astfel că deciziile lor au, de multe ori, caracter decisiv.
În Maramureş, Zamfir Ciceu a câştigat lupta pentru Consiliul Judeţean, însă a avut nevoie să îi cheme de două ori pe noii consilieri judeţeni pentru constituirea acestui for. Prima şedinţă nu a putut fi ţinută din lipsă de cvorum, după ce chiar consilierii USL au absentat, din motive ce au ţinut de neînţelegerile legate de desemnarea celor doi vicepreşedinţi. În cele din urmă, la a doua şedinţă, Emil Marinescu (PNL) şi Gabriel Zetea (PSD) au fost validaţi cu peste 30 de voturi de cei 34 de consilieri judeţeni. Reprezentanţii USL nu au nici un fel de problemă în a lua deciziile în cadrul Consiliului Judeţean, după ce membrii acestei alianţe au 20 de mandate, mai mult decât au toate celelalte partide la un loc. Uniunea pentru Maramureş (PDL+UNPR) are nouă locuri, PP-DD beneficiază de trei mandate, iar UDMR-ul are doi reprezentanţi.
USL a câştigat cu Dinamo
În judeţul vecin, USL a câştigat de asemenea lupta pentru Consiliul Judeţean Satu Mare, însă după o bătălie strânsă cu UDMR. Adrian Ştef, noul preşedinte al Consiliului Judeţean, a obţinut mandatul şi cu ajutorul celor de la Dinamo Bucureşti, pe care i-a adus pentru un “amical” cu Olimpia Satu Mare în campania electorală. Arpad Csehi (UDMR), fostul preşedinte, a fost ales doar unul dintre vicepreşedinţii forului judeţean, iar acesta va face pereche cu Mircea Govor (USL). În cadrul Consiliului Judeţean Satu Mare, USL beneficiază de cei mai mulţi consilieri, 13, însă are nevoie de o înţelegere la luarea deciziilor, pentru că UDMR are cu doar un singur consilier mai puţin, 12. PDL este următorul pe lista consilierilor judeţeni, cinci, iar PP-DD are doi consilieri.
O luptă grea a fost dată de USL şi în judeţul Bistriţa-Năsăud, însă adversarul a fost, de această dată, PDL. Cu Emil Radu Moldovan (USL) în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, consilierii social-liberali au obţinut 15 mandate, în timp ce PDL are 13 consilieri. Numărul destul de mare al membrilor acestui partid le-a permis democrat-liberalilor o primă aroganţă la adresa forului judeţean bistriţean. Aceştia au boicotat prima şedinţă de constituire a CJ Bistriţa-Năsăud, pentru că nu ar fi fost chemaţi la şedinţă de către preşedintele Consiliului Judeţean, ci doar printr-o adresă semnată de către secretarul judeţului. La a doua “strigare” PDL-iştii nu au mai absentat, ba chiar au votat, alături ce cei doi consilieri PP-DD, pentru alegerea celor doi vicepreşedinţi, ambii de la USL, Stelian Dolha şi Alexandru Pugna.
În judeţul Sălaj, PNL, PSD şi PC au beneficiat din nou de încrederea electoratului, în special prin realegerea lui Tiberiu Marc (PSD) în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean. În acelaşi timp, reprezentanţii USL au 14 mandate de consilieri, dintr-un total de 30, UDMR are şapte consilieri, PDL beneficiază de şase mandate, în timp ce PP-DD s-a ales cu trei consilieri. Pentru că USL nu a obţinut majoritate, consilierii acestei alianţe par că au făcut o înţelegere cu cei de la UDMR, astfel că fiecare tabără şi-a pus câte un vicepreşedinte, Valeriu Crişan (USL), respectiv Tiberiu Csoka (UDMR).
USL, şef peste Bihor
În Consiliul Judeţean Bihor, însă, USL conduce autoritar destinele judeţului din vestul ţării, după ce reprezentanţii acestei formaţiuni politice au obţinut 18 mandate de consilier, faţă de cele 15 mandate câte au, în total, UDMR, PDL şi PP-DD. UDMR are şapte consilieri, la fel câţi aveau şi cei de la PDL imediat după 10 iunie. Aceştia au pierdut un mandat, însă, după ce Călin Mocan a fost invalidat, deoarece la momentul depunerii candidaturii avea şi calitatea de funcţionar public. Invalidarea lui Mocan a însemnat şi pierderea unui post de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean pentru PDL, care i-a revenit liderului UDMR Bihor, Alexandru Kiss. Cealaltă funcţie a fost obţinută de Ioan Mang (PSD), iar împreună cu reprezentantul UDMR vor face echipă cu şeful Consiliului Judeţean, Cornel Popa (USL).
În judeţul Cluj, principalul perdant la Consiliul Judeţean a fost PDL-ul, care a rămas atât fără majoritatea în cadrul consiliului, cât şi fără preşedintele Alin Tişe. Acesta a fost întrecut, “la mustaţă”, de către Horea Uioreanu (USL), care a rămas fără ea imediat după validarea sa în această funcţie. Uioreanu a venit la şefia forului judeţean alături de 16 consilieri USL, cu patru mai mult decât cei ai PDL-ului. UDMR beneficiază de prezenţa a cinci consilieri, în timp ce PP-DD a avut trei consilieri judeţeni, însă a rămas doar cu doi, după ce Lucian Nemeş a ales să rămână viceprimar la Turda şi a renunţat la postul din CJ Cluj. Cum o alianţă USL-PDL a fost scoasă complet din calcule, în special la Cluj-Napoca, celălalt vicepreşedinte al forului judeţean, alături de Ioan Oleleu (USL) a fost votat Istvan Vakar (UDMR).
Contre Tişe-Uioreanu
Actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a criticat în dese rânduri moştenirea preluată de la fostul şef al administraţiei judeţene, Alin Tişe. Unul dintre cele mai recente conflicte are în prim plan viitorul Spital Regional de Urgenţă, care ar trebui construit pe un teren de 14 hectare, dar Uioreanu a spus că respectivul teren este blocat de către un depozit de muniţie. “Uioreanu fie e mincinos, fie e incompetent, fie amândouă”, a fost reacţia lui Tişe, care l-a informat pe preşedintele CJ Cluj că terenul se află în proprietatea totală a Consiliului Judeţean.
