Şeful DSP a declarat că în instituţia sanitară nu era nevoie de disponibilizări, pentru că numărul de personal este conform cu normativul ministerului.
Măsurile care au adus la disperare cadrele medicale de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Brăila nu au nici o legătură cu reforma din sănătate, ci sunt doar efectele luptei clientelei politice pentru „căpuşarea” bugetului spitalului. În succesiunea evenimentelor, a trecut aproape neobservată o declaraţie a purtătoarei de cuvânt a DSP Brăila, Andreea Gavrilescu,care a spus că, „în conformitate cu ordinul ministrului Sănătăţii, la Spitalul Judeţean Brăila nu este depăşit normativul, iar cei care administrează spitalul ar trebui să găsească alte surse pentru întregirea bugetului spitalului”.
Aşadar, nu era nevoie de disponibilizări, şi totuşi au fost puse pe tapet de directoarea Rodica Sin, numită după preluarea spitalului în administrare de preşedintele CJ şi PSD Brăila, Gh. Bunea Stancu. Directoarea a început cerând disponibilizarea a 416 angajaţi, apoi a acceptat 350 şi în cele din urmă 150, din care 105 TESA, cifră convenită şi la discuţiile de miercuri sub arbitrajul prefectului D. Popa, al ITM şi al reprezentanţilor ministerului. Diferenţa dintre „ţinta” iniţială a tandemului Sin – Stancu şi cifra convenită este de 266 locuri de muncă salvate. Sunt locuri de muncă pe care Stancu şi Sin voiau să le desfiinţeze, chiar cu preţul scăderii calităţii asistenţei medicale. Astfel, ar fi avut la dispoziţie un buget cu cel puţin 50 miliarde de lei vechi mai mare pentru administrarea spitalului, pentru plata serviciilor externalizate şi văruit pereţii.
Ipoteza că aceşti bani ar putea fi investiţi în modernizarea spitalului este în criză de argumente, pentru că, imediat ce CJ a preluat administrarea spitalelor, Bunea Stancu a încredinţat primul contract de „văruieli”, nr. 138/04.08.2010, firmei sale de construcţii, Concivia SA, iar contractul nr. 168/30.08.2010, apropiaţilor săi de la Tancrad SA. Simultan, Bunea Stancu a declanşat ofensiva asupra firmelor care deţin contractele pentru pază, catering şi spălătorie, lăsând să se înţeleagă că activitatea acestor firme este o risipă a banului public, pe care el o va elimina.
Peste 260 de concedieri
Teoretic, dacă presupunem că, în medie, un cadru medical primeşte un salariu net de 1.000 lei, la care se adaugă 600 lei impozitele plătite de angajator, desfiinţarea celor 266 locuri de muncă ar fi adus la dispoziţia lui Gh. Bunea Stancu şi directoarei Sin aproximativ 51 de miliarde de lei vechi. Dacă luăm în calcul şi tăierile sporurilor de gardă şi weekend ale celor care rămân să lucreze în spital, suma creşte consistent.
