Numirea șefului Casei Naționale pentru Asigurări de Sănătate (CNAS), Marian Burcea, ar fi avut la bază „relaţiile bune dintre viitorul preşedinte şi şeful partidului cu majoritate parlamentară", potrivit afirmaţiilor făcute într-o interceptare de doctorul Corneliu-Dan Blendea, potrivit referatul cu propunerea de arestare preventivă, în dosarul decontărilor fictive de servicii medicale de îngrijire la domiciliu, obţinut de News.ro. Pe de altă parte, șeful PSD, Liviu Dragnea, a afirmat că „nu el l-a propus” pe Burcea.
„În ziua de 7 martie 2017, cu prilejul unei vizite în biroul directorului Munteanu Ovidiu din C.A.S.M.B., colaboratorul Ion Alina-Andreea l-a întâlnit şi pe Blendea Corneliu-Dan, şeful Clinicii de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Ilfov, care a anunţat anticipat numirea lui Marian Burcea în funcţia de preşedinte al CNAS. Potrivit afirmaţiilor făcute de doctorul Blendea Corneliu-Dan, numirea preşedintelui CNAS avea la bază relaţiile bune dintre viitorul preşedinte şi şeful partidului cu majoritate parlamentară", susțin procurorii, care prezintă transcrierea unei convorbiri care ar fi avut loc în biroul şefului CASMB.
„BLENDEA CORNELIU DAN: „Ştii cine a fost la mine ieri să-mi spună că are propunere? MARIAN BURCEA. Asta vorbeam cu LUCI.”
ION Alina-Andreea: „Propunere la ce? La tine?”
BLENDEA Corneliu-Dan: „Îhî! La Casa Naţională”
ION Alina-Andreea:„Ca preşedinte?”
BLENDEA Corneliu-Dan: „Îhî! Băi, este un om care este prietenul lu’ LIVIU de multă vreme şi medicul personal şi a lu’ nevastă-sa şi a lu’ fiu-său cu ochii, cu… A fost pe la mine cu TOBĂ ieri. Am avut o vizită foarte frumoasă şi nişte discuţii foarte mişto. Bă, îs oameni elevaţi, în pana mea…”.
ION Alina-Andreea: „TOBĂ… TOBĂ…!?”
BLENDEA Corneliu-Dan: „Fostul ministru.Băiat! N-are legătură cu nimic, pe cuvântul meu. Ce cultură, şi mai ales ce… Şi MARIAN… Mă rog, el a venit cu o fostă, doamnă fostă preşedintă a Curţii Supreme, pacientă la mine acolo şi am vorbit mai multe, inclusiv că trebuie să dăm un răspuns de curând că are această propunere. El de la PSD şi ăsta, VULCĂNESCU, de la ALDE".
Potrivit procurorilor, o posibilă numire a președintelui CNAS pe criterii politice „are relevanţă în cauză, întrucât poate oferi explicaţii pentru atitudinea ulterioară a lui Marian Burcea, de împiedicare a constatării fraudelor comise de furnizorii de îngrijiri medicale la domiciliu".
Reacția șefului PSD
Întrebat de jurnaliști, la Parlament, despre informațiile din rechizitoriu, șeful PSD, Liviu Dragnea, a negat că l-ar fi propus.
„Înțeleg că… Nu eu l-am propus, asta nu înseamnă că am o părere rea despre el. Nu există nicio influență a mea în propunerea sau numirea sa la CNAS. Să investigheze, să vedem ce află”, a spus șeful PSD.
Și ministrul Sănătății, Florian Bodog, a reacționat, după ce Marian Burcea și alte 13 persoane au fost reținute. Astfel, el a explicat că i-a cerut premierului Mihai Tudose demiterea acestuia de la conducerea CNAS. Decizia a apărut, la scurt timp, în Monitorul Oficial.
14 persoane au fost reținute de DNA, în acest dosar. În cursul zilei de vineri, ei vor fi prezentați cu propunere de arestare preventivă la Curtea de Apel București
Președintele CNAS, Marian Burcea, este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat și folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite.
Managerul Direcției Relații Contractuale și, respectiv, din 13 iulie 2017, președintele C.A.S.M.B, Ovidiu Munteanu, este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit penal.
Directorul executiv al CASMB, Ion-Răzvan Geambașu, este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, abuz în serviciu, folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale).
Managerul Direcției de Control a CASMB, Ion Ovidiu Mihăescu, este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
Șeful Direcției Generale de Monitorizare Antifraudă din CNAS, Alin Sergiu Costache, este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite.
Gabriela Rodica Mocanu, Mina Elena Petrescu, Jeana Sardare, funcționare în cadrul CASMB, sunt cercetate pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (354 acte materiale), constituire a unui grup infracțional organizat, fals informatic, în formă continuată și permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în formă continuată (354 acte materiale).
Nicolae Sergiu Ciobanu este bănuit de trafic de influență, în formă continuată (3 acte materiale), instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite.
Irina Adelina Geambașu, asociat și administrator al unei firme, este cercetată pentru instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale).
Mihai Răzvan Mischie, reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale).
Maria Costică, reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, este cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (17 acte materiale).
Avocatul Manta Cristina este suspectată de complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale).
Ce acuzații li se aduc
Procurorii DNA precizează, într-un comunicat, că prin activitățile desfășurate de persoanele vizate, bugetul CASMB a fost păgubit cu 13.189.553,76 lei (aproximativ 3 milioane euro).
„Concret, în perioada ianuarie 2016 – august 2017, a fost constituit un grup infracțional organizat prin care, sume de bani în valoare totală de 13.189.553,76 lei din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcționari din cadrul CSAMB, sub protecția unor persoane din conducerea instituției, dar și din conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). În multe situații, dosarele medicale cu pacienți fictivi au avut prioritate la decontare și aprobare, în timp ce solicitările pacienților asigurați care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate. Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse și șterse date din sistemul informatic unic integrat al C.N.A.S prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate”, precizează DNA.
